Mai multă putere pentru serviciul secret turcesc

După victoria clară repurtată la alegerile locale, guvernul turc vrea să abordeze următoarea temă de politică internă: reformarea poziţiei serviciului secret turc MIT în cadrul aparatului de stat. În acest scop, guvernul Erdogan a prezentat parlamentului deja de la mijlocul lunii februarie un proiect de lege. Potrivit adversarilor puterii de la Ankara, noua lege va conferi serviciului secret mai multă independenţă în faţa justiţiei şi îi va spori puterile. Totodată, ei văd periclitat principiul separării puterilor în stat. Potrivit cotidianului de mare tiraj Hürriyet, preşedintele Turciei, Abdullah Gül, a cerut deja guvernului să aducă corecturi proiectului de lege, care va fi, conform tuturor probabilităţilor, votat la sfârşitul lunii iunie.

Guvernul turc este implicat din data de 17 decembrie într-un uriaş scandal de corupţie. În ultimele săptămâni, în acest scandal a fost din ce în ce mai atras şi premierul Recep Tayyip Erdogan. Potrivit lui Engin Altay, deputat din partea celui mai important partid de opoziţie CHP, proiectul de lege privind serviciul secret este o nouă încercare a guvernului, de a acţiona împotriva acuzaţiilor de corupţie". Partidul mişcării naţionale MHP consideră proiectul de lege scandalos deoarece va transforma Turcia într-un "stat al mukabarat, după model arab". Cu alte cuvinte un stat în care numai serviciul secret al guvernului are ceva de zis.

Şi Partidul democrat al popoarelor HDP, considerat apropiat de minoritatea kurzilor, este împotriva proiectului de lege. Preşedintele formaţiunii, Ertugrul Kürckü, a declarat pentru Hürriyet: "Dat fiind că ştim că premierul ocupă şi funcţiile de primar, ministru al Justiţiei şi procuror-şef, nu trebuie să ne mirăm că vrea să devină şi şef al principalului serviciu secret".

Profesorul de drept constituţional Lami Bertan a declarat la rândul său pentru DW că proiectul de lege va conferi în forma sa actuală servicului secret o mai mare independenţă în faţa justiţiei. "Dacă vor exista plângeri împotriva activităţii MIT, atunci va trebui să fie consultat mai întâi el însuşi. Iar dacă MIT constată că plângerea contravine intereselor sale, atunci nu i se va da curs. Deci nicio instanţă nu va putea trage la răspundere serviciul secret, şi aceasta constituie un motiv de îngrijorare", a declarat Tokuzlu.

Îngrijorat este şi politologul Ümit Özdag, profesor la Academia de Informaţii din Ankara. El a subliniat: "În spatele acestei legi stă încercarea de a sustrage serviciul secret oricărui control din partea justiţiei. Această lege este o nouă încercare a guvernului, de a controla legislativul şi justiţia", a spus el. Özdag se aşteaptă ca părţi ale noii legi să fie eliminate de Curtea Constituţională, "fiindcă în statele democratice, între care se numără şi Turcia, serviciile secrete nu se află mai presus de lege".

Politologul este îngrijorat şi de viitoarele raporturi între serviciul secret şi presă. Potrivit proiectului de lege, ziariştii sunt pasibili de până la 12 ani închisoare dacă publică documente secrete ale MIT. În urma unei prime modificări, pedeapsa pentru aceeaşi faptă a fost redusă la maximum 9 ani de închisoare. Pentru Özdag, aceasta constituie o clară îngrădire a libertăţii presei. "Astfel şi-a făcut deja apariţia spiritul unui stat poliţienesc", a conchis expertul.