Mai poate fi salvată Grecia?

"Troica soseşte şi rămâne" titrează unele ziare elene, referitor la noua prezenţă la Atena a echipei de experţi din partea Uniunii Europene, a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Centrale Europene. Ei vor examina cu mare atenţie situaţia din Grecia, spre a constata dacă în ultima vreme s-au făcut cu adevărat progrese pe calea implementării reformelor impuse de organismele internaţionale.

N-ar fi prima dată că responsabilii eleni amână adoptarea măsurilor convenite cu creditorii, fie şi, ca acum, în parte din cauza recentei campanii electorale de lungă durată.

Decisivă pentru continuarea ajutorului financiar destinat Greciei este concluzia la care ajunge troica în zilele următoare. În dialogul cu noii responsabili politici de la Atena, experţii internaţionali vor fi cât se poate de fermi. Problema e că nu vor avea drept partener de discuţie o coaliţie de guvernământ prea solidă, care a mai şi anunţat, de la bun început, să vrea să renegocieze condiţiile de creditare. Între altele, s-ar dori prelungirea termenelor de rambursare. Vassilis Korkidis, preşedintele Uniunii întreprinderilor comerciale elene, e de părere că, în cadrul acestor negocieri, ar trebui adusă în discuţie şi reducerea impozitelor pentru persoanele cu salarii mici şi pentru întreprinzătorii mici şi mijlocii.

Reforme structurale şi simplificarea sistemului fiscal

"Troica ne-a transmis obiectivele pe care trebuie să le realizăm, dar cum o facem e, în bună măsură, treaba noastră", explică Vassilis Korkidis. El se pronunţă pentru căutarea de căi alternative, care să aibă însă acelaşi ţel, propus iniţial. Korkidis crede că ar trebui evitată mărirea, în permanenţă, a taxelor şi impozitelor. În loc de sporirea impozitelor şi reducerea salariilor ar fi envoie de refome structurale, mai apreciază preşedintele Uniunii întreprinderilor comerciale elene.

Potrivit presei, troica pare a fi de acord cu astfel de propuneri şi aşteaptă chiar ca guvernul să adopte reformele structurale necesare şi să impună taxe mai mari celor bogaţi, în loc să recurgă la reduceri salariale şi la ridicarea impozitelor.

O ştie şi noul ministru de Finanţe, Jannis Stournaras, care e confruntat cu o presiune dublă. Pe de o parte, creditorii solicită reforme şi măsuri de consolidare a bugetului, pentru a se putea atinge planul de economii propus pentru 2012. Pe de alta, politic, n-ar găsi susţinerea necesară pentru a impune noi reduceri generale. De aceea, Stournaras negociază cu colegii de cabinet pe tema unor reduceri ale cheltuielilor bugetare în valoare de 11 miliarde de euro. O astfel de măsură ar fi cu siguranţă pe placul troicii şi ar înlesni pe viitor renegocierile cu creditorii.

În discuţie se mai află şi un sistem fiscal simplificat, privatizări şi încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Ar fi timpul să se schimbe ceva în acest sens, subliniază Vassilis Korkidis, adăugând: "Tot mereu se spune că întreprinderile mici şi mijlocii sunt coloana vertebrală a economiei noastre, în realitate însă ele nu sunt decât coloana vertebrală a sistemului nostru fiscal. De aceea e nevoie de un sistem fiscal mai simplu, sustenabil pe termen lung". El propune totoată reducerea TVA-ului, mai ales la alimentele de bază. În plus ar trebui găsit un echilibru între salarii, impozite şi preţuri.

Pe ce se bazează Der Spiegel?

Banca Eurppeană de Investiţii (EIB) oferă sprijin întreprinderilor mici şi mijlocii. Până în anul 2015 urmează a fi vărsată într-un fod de garantare suma de 1,4 miliarde de euro, după cum a anunţat la finele săptămânii la Atena, preşedintele EIB, Werner Hoyer.

Şi guvernul va primi în luna august un ajutor pentru a putea rambursa o parte din datorii Băncii Centrale Europene. La numeroase speculaţii a dat naştere, însă, un articol publicat de revista Der Spiegel, în care se vorbeşte de ultimul ajutor care i se mai acordă statului elen aflat în impas, după care, probabil, deja în septembrie, Grecia va ajunge totuşi la faliment.