Mai puţine incendii în Rusia, dar mai periculoase pentru Europa

Dar, cum se întâmplă de regulă, o veste bună vine în tandem cu una mai puţin fericită: efectivele Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă se concentrează, acum, asupra amplasamentelor atomice din estul european al Rusiei.

Conform agenţiilor de presă, flăcările care au devastat suprafeţe întinse din Rusia, în ultimele săptămâni, s-au restrâns simţitor şi chiar calitatea aerului din Moscova este sensibil îmbunătăţită, după ce peste capitala rusă au căzut, în ultimele ore, ploi.

Statistic, au fost raportate 560 de puncte de intervenţie, faţă de 600, cu o zi în urmă. Şi în ce priveşte arealele în flăcări, cifrele indică valori descrescătoare.

În schimb, conform unor surse Greenpeace, parţial confirmate şi de responsabilii ruşi, pompierii se luptă cu flăcările la numai 300 de metri distanţă de centrul de cercetare atomică de la Sarov. "Situaţia s-a complicat foarte mult", se arată şi într-un comunicat al concernului public rusesc Rosatom, citat de agenţia DPA.

În vestul Rusiei, la graniţa cu Ucraina şi Belarus, măsurătorile ar indica valori normale de radioactivitate, susţin informaţiile Moscovei. Zilele trecute, biroul federal pentru controlul radioactivităţii din Germania lansase un avertisment preventiv pentru regiunile central-europene care, în 1986, fuseseră cele mai afectate de accidentul de la Cernobîl.

Odată cu fumul s-ar fi putut ridica în atmosferă şi cesiu 137, un praf radioactiv rămas pe sol în urma catastrofei de acum aproape 25 de ani, care pătrunde în pământ foarte greu şi care, acum, s-ar fi putut împrăştia, dus de curenţi, odată cu funinginea şi cenuşa, avertizase un reprezentant al World Widelife Foundation.

Panica nu s-a stins, însă, dat fiind că şi primele informaţii orficiale despre dimensiunile pericolului din regiunea Briansk fuseseră făcute publice de abia sub presiunea organizaţiilor ecologiste. Responsabilul şef al pompierilor ruşi, Vasili Tusov, a apreciat că incendiile ar fi afectat numai 0,3% din totalul suprafeţelor declarate ca fiind contaminate iar flăcările din aceste perimetre au fost stinse în maxim două zile.

Un alt pericol semnalat de specialiştii în activităţi nucleare ai organizaţiilor ecologiste face referire la riscul unor căderi ale reţelelor de alimentare cu energie electrică a obiectivelor atomice. Consecinţa ar fi blocarea sistemelor de răcire a materialelor radioactive aflate în procesele tehnologice. În atari condiţii, întreaga Europa ar trebui să menţină o cotă ridicată de alertă, suferează reprezentanţii Greenpeace.

Autor: Cristian Ştefănescu / dpa, WDR
Redactor: Ovidiu Suciu