Malacul care-i brutalizează pe mai slabi

In mod paradoxal, ziarul de stînga bavarez îi doreşte „noroc” tiranului de la Fenian, întrucît, potrivit cotidianului, nu ar exista „alternativă la amorsarea de negocieri cu şantajistul Kim Iong Il, devreme ce n-ar exista nici opţiune militară. „Intrucît politica americană faţă acest stat de bandiţi a eşuat” nu i-ar rămîne Casei Albe „decît să satisfacă dorinţa Fenianului de a purta negocieri directe cu Washingtonul”, mai afirmă Sueddeutsche Zeitung. Şi Wiesbadener Kurier subliniază că „la o soluţie militară nu se gîndesc în prezent nici SUA, deveme ce o atare rezolvare n-ar face decît să potenţeze pericolul unui dezastru atomar”. Rheinische Post din Duesseldorf evocă modificările survenite în raportul de forţe din Extremul Orient. După trecerea la cîrmă a unui nou premier nipon, Coreea de Nord s-ar teme, scrie ziarul, „de o posibilă apropiere a Japoniei de China şi de Coreea de Sud. In cazul în care sudcoreanul Ban Ki Moon va prelua secretariatul general al ONU, Fenianul se va vedea şi mai izolat”, e de părere publicaţia din Duesseldorf. Oricum, Aftenposten din Oslo solicită adoptarea de sancţiuni severe împotriva regimului stalinist de la Fenian.

In ce priveşte criza iscată de ambiţiile nucleare ale Teheranului, „Europa a început să-şi piardă răbdarea cu Iranul”, scrie Sueddeutsche Zeitung, observînd că „diplomaţii europeni sunt excedaţi de încăpăţînarea” regimului fundamentalist-islamic persan. Incît dosarul iranian s-ar putea reîntoarce în curînd pe masa Consilului de Securitate, unde SUA insistă de mult să se adopte sancţiuni împotriva Iranului. Ziarul austriac Die Presse aminteşte că „Rusia a respins nu doar opţiunea militară împotriva Iranului şi Coreii de Nord, ci şi adoptarea de sancţiuni contra celor două periculoase regimuri „ahtiate după bomba atomică”, întrucît, potrivit şefului diplomaţiei ruse, Lavror, „asemenea măsuri ar lovi în populaţie şi nu ar afecta elita”. In schimb, notează acelaşi ziar, „matahala rusească brutalizează fără probleme ţări mai slabe”, precum Georgia, „pe care le ia peste picior, încercînd să le înjoasească şi să le domine”. Ziarul condamnă fără drept de apel ameninţările şi măsurile coercitive ale Moscovei la adresa prooccidentalului guvern de la Tbilisi.

Analiştii mai consacră spaţii ample crizei de la Airbus, atribuind-o birocraţiei şi politizării excesive a concernului EADS, care este dependent de subvenţiile statelor europene. Numeroase comentarii se dedică ascensiunii aparent irepresibile a conservatorilor britanici în frunte cu noul lider David Cameron, despre care Baseler Zeitung apreciază că a „ieşit de sub umbra” (doamnei de fier) „Maggy Thatcher”, precum şi premiilor Nobel pentru medicină, fizică şi chimie, care recompenesează şi în acest an exclusiv savanţi americani. Context în care, potrivit ziarului berlinez Tagesspiegel, „se lansează, din Stockholm, un mesaj clar: Dacă Europa doreşte să ţină pasul în cursa pentru noi descoperiri, va trebui să investească net mai mult, atît în plan spiritual şi financiar cît şi la capitolul elan”. Rheinpfalz e mai puţin pesimist, considercînd că „cercetarea fundamentală germană continuă să evolueze la cel mai înalt nivel, devreme ce savanţii germani de la institutele Max Plank au obţinut în ultimele două decenii nu mai puţin de 9 premii Nobel. Doar americanii de la MIT (Massachusetts Institute of Technology) şi-au adjudecat mai multe recompense”.