Maladia Parkinson – o nouă terapie

La Clinicile Universitare din Kiel s-a desfăşurat un studiu, care demonstrează că metoda ajută substanţial la ameliorarea mobilităţii pacienţilor. Rezultatele studiului au fost prezentate la cel de-al 16-lea Congres internaţional de Parkinson ţinut la Berlin.

Ne aflăm la data de 6 mai 2004. Neurochirurgi de la Clinica din Kiel implantează pacientei Karin Huth din Magdeburg un stimulator cerebral. O operaţie de fineţe, care pentru aceasta înseamnă ultima speranţă: „Timp de 20 de ani am luat medicamente. O dată la doi ani mergeam în clinică, dar de cîte ori mă întorceam acasă, era tot mai rău. Nu mă mai puteam lungi în pat; stăteam zi şi noapte pe scaun. Nu mă mai puteam mişca deloc.”

La maladia Parkinson are loc degradarea celulelor nervoase dintr-o zonă minusculă din creier, „substanţa neagră”, parte din sistemul răspunzător de mobilitate. Pacientul are mişcări încetinite, muşchii rămîn rigizi, iar mîinile şi picioarele au un tremur continuu. Operaţia la care a fost supusă Karin Huth constă din implantarea unor electrozi în creier, acolo unde se află cauza maladiei. Impulsurile electrice ale acestora stimulează regiunea cerebrală afectată, diminuînd gravitatea simptomelor. Un an mai tîrziu, Karin Huth stă relaxată la masă şi descrie ameliorarea stării sănătăţii ei: „După operaţie, viaţa mea s-a schimbat cu totul. Pot avea din nou unele activităţi, fac cumpărături, vizitez prieteni, merg la teatru sau la petreceri. Adică tot ce înseamnă o viaţă normală.”

Între timp au profitat numeroşi pacienţi operaţi la Kiel şi în alte 8 clinici din Germania de metoda numită „stimulare cerebrală profundă”. În cadrul unui studiu, medicii au observat 156 de pacienţi înainte şi după intervenţie. Unii au fost operaţi imediat, alţii după o jumătate de an. Aceştia din urmă au format o grupă de referinţă, întrucît ei au continuat să fie trataţi medicamentos. Rezultatul studiului a arătat superioritatea clară a metodei chirurgicale. Efectele s-au manifestat imediat şi calitatea vieţii pacienţilor s-a îmbunătăţit considerabil. După cum precizează neurologul Günter Deuschl: „Esenţial este faptul că stimularea cerebrală profundă a făcut să regreseze boala cu 15 pînă la 20 de ani.” Din studii mai mici se ştie între timp că efectele stimulatorului cerebral sunt de durată.

În Germania suferă de maladia Parkinson aproximativ 250.000 de oameni. În viitor vor fi trataţi tot mai mulţi prin metoda ce foloseşte electrozii de stimulare, după aprecierea lui Günter Deuschl, 10 pînă la 20 % din pacienţi. El insistă asupra faptului că metoda nu înseamnă vindecarea bolii, ci doar ameliorarea simptomelor. Dar aceasta poate fi într-adevăr mult mai evidentă decît în cazul terpiei cu medicamente. Neurochirurgul Maximilian Mehdorn de la Clinica din Kiel face o precizare privind vîrsta pacienţilor supuşi operaţiei: „Noi am operat pînă acum numai pacienţi mai în vîrstă, dat fiind că numai cu medicamente starea lor nu mai putea fi îmbunătăţită; la ei se ajunsese la un punct unde nu mai era nimic de făcut. Cu experienţa acumulată între timp, vom prelua acum şi pacienţi mai tineri, pe care să-i putem menţine cît mai mult timp activi, cu facultăţi depline în munca lor.” Care vor fi efectele „stimulării cerebrale” la aceşti pacienţi mai tineri cu forme grave de Parkinson va arăta un nou studiu, care va fi lansat încă în anul acesta.