Maladiile sistemului judiciar românesc
18 martie 2005a pana la sfarsitul acestei luni.
Publicarea Raportului Freedom House care a coincis cu vizita ministrului Justitiei, Monica Macovei la Bruxelles, pune la dispozitia tuturor celor interesati, un instrument util in ceea ce priveste performantele in combaterea coruptiei din perioada 2001-2004. Indiferent ca place sau nu, trebuie remarcat profesionalismul si mai ales transparenta analizei modului de functionarea a institutiilor romanesti. Raportarea la Bruxelles a “succeselor pe ramura” in genul celor din octombrie 2004, atunci cand fostul ministru, Cristian Diaconescu, se lauda cu instrumentarea a 3.500 de cazuri de corupţie, a fost inlocuita de un demers care se potriveste mai bine adevarului de pe teren.
«Perceptia conform careia Romania a intreprins niste pasi impotriva coruptiei fara insa a inregistra rezultate practice notabile nu este lipsita de temei» se arata in preambulul studiului privind evaluarea politicilor anticoruptie din perioada 2001-2004. Lipsa de independenta politica si profesionala a procurorilor, slaba coordonare dintre organismele de control si Parchet, contributia modesta a serviciilor secrete in privinta suportului PNA au facut posibil ca in anul 2004, Parchetul National Anticoruptie sa trateze ca invulnerabile multe persoane publice care ar fi trebuit de fapt anchetate, constata acelasi raport. In aceste conditii, sarcina ministrului justitiei, este ingrata, avand in vedere termenii restrictivi stabiliti de Uniunea Europeana, componenta actuala a principalelor autoritati chemate sa faca justitie in Romania, precum si lipsa de reactie a acelorasi institutii in fata ilegalitatilor. Cazul sinuciderii procurorului Cristian Panait este elocvent pentru modul inconstient in care se trateaza infaptuirea actului de justitie de catre autoritati si asta chiar in perioada in care se va hotarî aplicarea sau nu a clauzei de salvgardare.
Ministrul Justitiei, doamna Monica Macovei, ne-a declarat in acest sens: «Eu am solicitat acum doua saptamani Parchetului General sa redeschida acest caz. Am solicitat in scris insa nu am primit nici un raspuns inca.»
Cum se poate reforma actualul sistemul judiciar, avand in vedere componenta principalelor institutii chemate sa faca dreptate in Romania, de exemplu, a Consiliului Superior a Magistraturii, o autoritate despre care Joost Lagendijk, parlamentar european, spunea dupa vizita sa la Bucuresti ca este « plin de dinozauri »?
Monica Macovei: «Mi se pune des intrebarea asta si este dificil de raspuns pentru ca, aceasta este componenta si cu acesti oameni trebuie sa lucram. Exista insa o presiune publica care se exercita asupra lor, sunt expusi public in tot ceea ce fac. Vom modifica cateva legi inclusiv, cea a Consiliului Superior al Magistraturii, in sensul permanentizarii acestei institutii. In acaesta situatie poate unii dintre membri nu vor dori sa ramana la CSM si vor ramane la instante, apoi vom introduce incompatibilitati in functiile de conducere, in general vor fi modificari sub aspect legislativ care poate vor determina anumite persoane sa renunte la pozitiile pe care le detin.»
Ca un aspect pozitiv, vizita ministrului Justitiei si intalnirea cu oficiali si parlamentari europeni, a adus la Bruxelles speranta ca lucrurile pot fi schimbate daca se lucreaza in mod real, cu buna credinta si tenacitate. Participarea sa la sedinta Comitetului de Libertati Civile, Justitie si Afaceri Interne din cadrul Parlamentului European precum si discursul tinut cu acest prilej au insemnat pentru oficialii europeni un motiv in plus pentru sustinerea Romaniei in confruntarile dificile care vor urma.