1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Managerul de sticlă

Sabine Kinkartz/Ana-Maria Tighineanu19 mai 2005

În ciuda indignării generale, cabinetul federal a aprobat ieri proiectul de lege care obligă companiile conotate la bursă să declare oficial veniturile managerilor lor. Deşi această lege se aplică demult în SUA, Franţa şi Marea Britanie, companiile germane şi austriece se opun cu îndârjire acestei legi a „transparenţei”.

https://p.dw.com/p/B1Wc
Brigitte Zypries, ministrul federal al justiţiei.
Brigitte Zypries, ministrul federal al justiţiei.Imagine: dpa Zentralbild

Deja de doi ani, comisia guvernamentală pentru transparenţa marilor companii recomandă întreprinderilor conotate la bursă declararea salariilor managerilor-şefi lor în anexa raportului anual. Salariile trebuie prezentate detaliat şi anume : venitul fix, sporurile legate de profiturile companiei şi componentele stimulante pe termen lung. Din cele 30 de companii înregistrate la indicele DAX, 20 au răspuns acestei solicitări, o treime însă opune cu îndârjire rezistenţă. Nici întreprinderile mai mici conotate la bursă nu se grăbesc să dea curs recomandării formulate în Corporate Governance Codex din mai 2003. De aceea, ministrul german al justiţiei, Brigitte Zypries doreşte să impună obligativitatea declarării veniturilor top-managementului printr-o lege corespunzătoare care va intra în vigoare încă în acest an.

„Nu am imaginat un regulament special pentru to-management, ci, mai degrabă, urmăm exemplul SUA, Canadei, dar şi al Marii Britanii, Franţei, Irlandei, Olandei sau Suediei. Toate aceste ţări impun declararea individuală a veniturilor.”, a declarat ministrul federal al justiţiei.

Declaraţia trebuie să cuprindă tot, inclusiv opţiunea bonificării prin acţiuni şi bunuri materiale, sau a prestaţiilor garantate directorilor întreprinderilor în cazul sistării activităţii lor. Acestea sunt adesea considerabile şi pot explica, de pildă, mai adecvat atitudinea respectiv deciziile managerilor în cazul ofertelor publice de achiziţie.

Directorii reticenţi pun aceste dezbateri pe seama invidiei şi califică noul proiect de lege, în consecinţă drept, o tentativă de a instaura socialismul în conducerea întreprinderilor. Comentariul ministrului justiţiei Brigitte Zypries:

„Ni se reproşează în principal că această acţiune este determinată exclusiv de invidia celor care nu câştigă la fel de mult. Nu este vorba nicidecum de o controversă a invidiei. Scopul nostru este foarte clar, şi anume mai multă transparenţă pentru acţionari, proprietarii companiilor. Ei au dreptul să afle ce se întâmplă cu banii lor, căci aceştia se deduc, în definitiv, din dividendele lor.” În concluzie, noul proiect de lege nu vizează apropierea veniturilor topmanagementului de cele ale salariaţilor, nu este nici decum vorba de un neo-socialism managerial, ci de prevenirea efectelor negative ale unor eventuale salarii exagerate ale managerilor asupra profitului respectiv divindendelor întreprinderilor.

Managerii care nu-şi vor declara veniturile începând din 2006 vor fi amendaţi cu suma de 50.000 de Euro – o nimica toată faţă de salariile lor. De aceea rămâne întrebarea, dacă mulţi dintre ei nu vor prefera să se răscumpere cu această sumă modică. Amenda nu va fi unică, ci va fi percepută regulat. Nu s-a hotărât însă încă, dacă amendaţi vor fi doar directorii sau şi concernul în sine, respectiv dacă se prevede şi o sumă maximă în cazul repetării aplicării acesteia. Este de asemenea posibil, ca cei vizaţi să dea statul în judecată, sub pretextul încălcării drepturilor fundamentale ale omului de către stat. În acest caz, trebuie privite drepturile ambelor părţi, adică şi dreptul acţionarilor de a şti ce se întâmplă cu proprietatea lor. În orice caz este prevăzută şi clauza opţiunii negative, prin care acţionarii înşişi pot împiedica publicarea salariilor cu o majoritate de drei sferturi .