Mandat internaţional de arestare pe numele liderului libian Muammar el Gaddafi

Moreno-Ocampo obţinuse dovezi că Gaddafi însuşi ar fi comandat atacuri împotriva civililor neînarmaţi. Din ordinul lui Gaddafi s-ar fi tras în demonstraţi, ar fi fost arestaţi protestatari, unii dintre aceştia fiind torturaţi sau chiar omorâţi în locurile de detenţie. Acuzaţii grave pe care, se presupune, procurorul Tribunalului Penal International - TPI - le poate susţine cu probe.

Mai mult, Moreno-Ocampo a adus, în argumentaţia sa, exemple de crime dispuse de Gaddafi nu în contextul recentelor conflicte la scară naţională ci cu mulţi ani înainte. Nu ar fi exclus ca, în evaluarea ulterioară a acuzaţiilor să se descopere şi crime în masă ordonate de liderul de la Tripoli. Deocamdată nu există probe în acest sens.

Documentare consistentă

Documentarea procuraturii a însemnat lectura a peste 1200 de documente şi audierea a circa 50 de martori. Mandatul de arestare va prinde, însă, contur doar în cazul în care controlul Libiei este preluat de rebeli. Tribunalul Penal are experienţa dictatorului sudanez Bashir: de trei ani există un mandat emis pe numele acestuia sub acuzaţia de genocid. Bashir este, în continuare, preşedintele Sudanului.

Singurul avantaj, în acest moment, este imposibilitatea lui Gaddafi de a se mai îndepărta de Tripoli. Nici un exil în afara Libiei nu mai pare o soulţie, în prezenţa mandatului internaţional. Uganda, ţară în care Gaddafi deţine proprietăţi, cooperează cu Tribunalul Internaţional. În schimb, Sudanul lui Bashir ar putea să-i fie o opţiune de retragere.

Dacă Gaddafi ar putea intra în boxa acuzaţilor de la Haga, procesul său ar fi un tampon în calea unor vânători de vrăjitoare şi chiar a unui eventual război civil. Anchetele ar avea garanţia că sunt rezultatul unor investigaţii serioase şi nu acuze stârnite din revanşism. Şi ar mai fi şi un semnal adresat tiranilor din lumea întreagă.

Autor: Cristian Ştefănescu

Redactor: Vlad Drăghicescu