Mandatul de arestare european anulat de Curtea Constituţională germană

Mandatul de arestare european pare la prima privire o necesitate. „Dacă nu ar exista deja, ar trebui inventat”, a afirmat vice-preşedintele Winfried Hassemer în deschiderea procesului în faţa Curţii Constituţionale, cu trei luni în urmă. Mandatul de arestare european ajută deja de astăzi la urmărirea miilor de criminali în întreaga Uniune Europeană. Dacă este vorba de contrabandă cu droguri sau de pornografie – verificările amănunţite care trebuiau efectuate de poliţia şi procuratura ţărilor implicate s-au simplificat, iar bănuiţii pot fi extrădaţi mai repede şi astfel, aduşi mai curând în faţa justiţiei.

Doar cine priveşte mai atent la mandatul de arestare european descoperă lacune grave ale acestuia, pe care judecătorul constituţional Udo di Fabio le-a rezumat în cadrul procesului astfel: „oare un participant la carnavalul de la Köln, care a sărutat cu forţa o femeie olandeză, trebuie să se teamă că va fi extrădat justiţiei olandeze, pentru că acolo flirtul exagerat este considerat un viol?”, am încheiat citatul.

Problema mandatului de arestare european este lipsa unui sistem comun de legi al Uniunii Europene. Ceea ce într-o ţară este văzut ca rasism, este tolerat într-un alt stat, iar legile pentru avort din Irlanda sunt considerate inacceptabile de multe alte state ale Uniunii. Iar turiştii germani s-ar putea trezi extrădaţi în alte ţări, doar pentru că au încălcat legi de care nu ştiau nimic.

Dar curtea constituţională a decis astăzi că un cetăţean german nu poate fi extrădat fără verificări amănunţite ale mandatului de arestare, anulând astfel valabilitatea acestuia.

Germanul de origine siriană Mamoun Darkazanli, care ar fi trebuit extrădat în Spania unde este acuzat de legături cu reţeaua teroristă Al Kaida trebuie eliberat iar cazul său reverificat.