Marş sindical în Bucureşti

Marşul BNS are un scop preventiv. E o tactică nouă a sindicatelor care au remarcat de ani buni că protestele post-factum sînt lipsite de eficienţă. Sindicatele din şcoli au procedat cumva în mod asemănător atunci cînd au anunţat greva, cu scopul discret de a controla dezbaterea despre descentralizare.

La fel, sindicaliştii de la BNS solicită guvernului nu creşteri de salarii, ci menţinerea preţurilor sub control şi mai ales a acelor preţuri neoficial controlabile cum sînt cele pentru utilităţi. Sindicatele se tem mai ales de o iminentă scumpire a curentului electric.

Dar capitolul cel mai dureros este acela al locurilor de muncă. Tendinţa în economie arată că şomajul este în continuă creştere şi, în ciuda unor declaraţii politice liniştitoare, piaţa dă semnale mai puţin optimiste.

Impozitul forfetar riscă şi el să creeze şomaj pentru că o societate comercială mică, chiar dacă nu face afaceri reuşite, reuşeşte totuşi să ofere cîteva salarii cu toate asigurările sociale aferente.

Au existat pe parcursul manifestaţiei şi mesaje mai precise şi mai acide. Sindicaliştii s-au oprit de pildă la Ministerul Economiei unde au spus că vor continua protestele pînă la «demiterea celor incompetenţi», cu adresă către toţi miniştrii, inclusiv către ministrul Economiei Adrian Videanu.

S-a văzut cu ocazia aceasta că există şi revendicări particulare mai precise cum este aceea privitoare la situaţia companiei Poşta română. Matei Brătianu, care este preşedintele sindicatului din cadrul acestei societăţi şi deputat PSD, a anunţat că a obţinut din partea lui Adrian Videanu, ministrul Economiei şi a lui Gabriel Sandu, ministrul Telecomunicaţiilor, promisiunea de a returna companiei Poşta română 25% din acţiunile care fuseseră atribuite Fondului Proprietatea. Matei Brătianu a anunţat de asemenea că a obţinut asigurări că această companie nu va fi privatizată.

Marşul de astăzi doreşte însă, pe lîngă aceste revendicări particulare, să oblige guvernul să fie mai receptiv la îngrijorările salariaţilor. Dumitru Costin, preşedintele BNS, a declarat că este gata să propună un plan menit să creeze 100.000 de locuri de noi locuri de muncă, dar nu a explicat în ce constă el.

E o bravură evidentă, dar e de reţinut că sindicatele nu mai doresc să asiste pasive la adoptarea unor politici economice, care sfîrşesc prin a le fi nefavorabile.

În orice caz, a reieşit clar din declaraţiile sindicaliştilor că nu au încredere în capacitatea Guvernului de a combate criza economică. În opinia lor, Guvernul nici nu are vreun plan de combatere a crizei, limitîndu-se la măsuri de austeritate, care prin ele însele nu garantează reluarea creşterii economice.

Autor:H.P. DW-Bucureşti

Redactor: Rodica Binder