Marşul libertăţii

Marşul Libertăţii continuă. "Deschiderea şi democratizarea au făcut enorme progrese în ultimii 30 de ani, devreme ce numărul statelor pe care prestigioasa organizaţie "Freedom House" le consideră libere s-a dublat în aceste 3 decenii. Acum, se pot califica drept libere şi statele latino-americane şi cele foste comuniste", inclusiv unele din fostele republici sovietice, relevă cotidianul israelian Jerusalem Post, amintind în context de importanţa ieşită din comun a revoluţiei portocolii din Ucraina, şi de schimbarea petrecută în Georgia. Alarmant e în schimb faptul că, "pentru prima dată de la prăbuşirea Uniunii Sovieticie, "Freedom House" nu mai consideră Rusia lui Putin o ţară liberă, din cauza nerespectării drepturilor civice şi politice" în federaţia tot mai autoritar condusă de liderul de la Kremlin.

Acelaşi ziar israelian abordează tema dominantă a editorialelor de azi, în speţă alegerile palestiniene. Cotidianul din oraşul sfânt le salută, calificându-le, în consens cu majoritatea covârşitoare observatorilor occidentali, drept un istoric pas înainte. Ziarul relevă grava eroare comisă de mulţi analişti, care "mai susţineau sus şi tare, cu doar câteva luni în urmă, că unica alternativă la Yasser Arafat ar fi, chipurile, anarhia şi extremismul dezlănţuit". Potrivit ziarului din Ierusalim, Comunitatea Internaţională trebuie şi poate să-l ajute pe Abbas "condiţionând orice ajutor financiar pentru noul preşedinte palestinian nu doar de încetarea terorimsului şi violenţei, ci şi de transpunerea unor reforme democratice, apte să instaureze legea şi dreptatea în teritoriile palestiniene". Un al treilea editorial subliniază că decodarea semnificaţiei scrutinului palestinian de ieri implică "înţelegerea contextului internaţional marcat de masivele presiuni de democratizare a lumii arabe şi islamice, presiuni aflate la lucru bunăoară în Afganistan şi Irak".

Dar cum e cu libertatea în România? Cotidianul austriac conservator Die Presse publică un interviu cu Mihai Răzvan Ungureanu şi un comentariu consacrat ţării după schimbarea de la cârma ei, în vreme ziarul elveţian Neue Zuercher Zeitung scoate în evidenţă îngrijorările provocate de demisia zecilor de ziarişti de la Evenimentul Zilei.

”O nouă şansă pentru România”, titrează Die Presse comentând accesul la cârmă al lui Traian Băsescu. ”Dacă noul şef al statului îşi va pune în aplicare în mod riguros programul de reforme dure, şi-şi va parcurge drumul consecvent şi neabătut, României i se va deschide în fine poarta spre prosperitate, naţiunii române oferindu-i-se şansa reală a unei vieţi mai bune la 15 ani de la debutul tranziţiei şi alţi 45 de ani de dictatură comunistă impusă de sovietici”. In acelaşi cotidian noul şef al diplomaţiei române promite că "executivul va întreprinde tot ce-i stă în puteri spre a combate corupţia şi crima organizată", precum şi sărăcia, spre a nu rata integrarea în următorii doi ani în UE, admiţând însă că va fi extrem de greu. Mihai Răzvan Ungureanu nu şi-a ascuns pe de altă parte satisfacţia legată de victoria în alegerile prezidenţiale ucrainiene a lui Victor Iuşcenko desemnată de asemenea drept ”şansă".

Financial Times abordează "Tentativa României de a se lansa spre un început curat, care e frânată de trecutul pătat". Textul propune între altele un portret al lui Dan Voiculescu şi un rezumat al acuzelor de colaborare cu Securitatea comunistă pe care " şeful unui imperiu mediatic autohton şi unul din cei mai bogaţi oameni de afaceri din România" le respinge frecvent, pretinzând că nu ar exista dovezi în acest sens. "In acest scop liderul PUR a produs o scrisoare a CNSAS potrivit căreia "Voiculescu nu a fost agent sau colaborator al Securităţii". Or, comentariul din ziarul britanic îl citează pe istoricul securităţii, Mihai Pelin, care a subliniat că "în anii 80, Voiculescu a condus din Bucureşti o firmă libanezo-cipriotă de import-export - un domeniu controlat exclusiv de securitate". Concomitent Financial Times relevă că "extrem de numeroşii săi critici - ziarişti, politologi sau militanţi pentru democraţie - sunt de părere că Voiculescu e compromis de complicitatea sa cu regimul comunist, fiind bogat pentru că a făcut afaceri pe baza relaţiilor lui politice". Pentru mulţi români, mai scrie ziarul britanic, "Voiculescu reprezintă tot ce-a mers rău în politica şi economia românească din ultimii 15 ani postceauşişti".

Financial Times reia declaraţia preşedintelui României, potrivit căruia "soluţia PUR este imorală" şi notează că prea "puţini observatori politici consideră că guvernul de la Bucureşti ar putea rezista mai mult de un an". Citim în continuare, pe tema PUR: "Mai îngrijorător e partidul umanist...Tom Gallagher, specialist în probleme româneşti de la Universitatea Bradford din Marea Britanie consideră că Dan Voiculescu ar putea torpila reformele. El constituie o potenţială problemă majoră dacă executivul va decide să se confrunte cu interesele personale, obţinute graţie profiturilor dobândite din afaceri îndoielnice realizate prin vânzarea proprietăţii de stat".

In răstimp Neue Zuercher Zeitung scoate în evidenţă tulburările care marchează peisajul presei româneşti după conflictul izbucnit între patronul elveţian al Evenimentului Zilei şi cei mai buni gazetari ai cotidianului bucureştean. Ziarul din Zuerich redă atât punctul de vedere al grupului elveţian, potrivit căruia litigiul ar fi o chestiune internă, cât şi pe cel al jurnaliştilor români care acuză nu numai stilul autoritar de conducere al patronului cât şi tentativa lui de a le îngrădi libertatea de expresie. Neue Zuercher Zeitung aminteşte că înaintea îndepărtării de la conducere a lui Cornel Nistorescu şi a lui Dan Cristian Turturică Evenimentul Zilei, citez "şi-a consolidat renumele de gazetă de investigaţie curajoasă, anchetând fără frică manevrele ilegale comise în preajma fostei puteri ex-comuniste în frunte cu Adrian Năstase, şi şi-a atras astfel ura celor cu pâinea şi cuţitul. De aici şi suspiciunea că planurile de schimbare a profilului ziarului bucureştean sunt consecinţa unor presiuni politice exercitate înaintea alegerilor româneşti". Ziarul din Zuerich evocă şi conflictul similar de la România Liberă, încheiat, potrivit gazetei elveţiene, cu un acord menit să scutească grupul german WAZ de perpetuarea publicităţii negative. In fine, ziarul din Zuerich relevă că şi reprezentantul local al lui Ringier susţine că s-ar teme de aceiaşi mediatizare critică deşi Thomas Landolt – reprezentantul local al elveţienilor - respinge teza potrivit căreia patronul ar urmări tabloidizarea E.Z.

In ce priveşte alegerile palestiniene The Times din Londra consideră că victoria lui Abbas e un prim pas în direcţia cea bună devreme ce noul preşedinte nu e Arafat, drumul de urmat fiind însă lung şi dependent de primele măsuri adoptate de proaspăt alesul lider de la Rammalah. The Guardian crede că majoritatea palestiniană îşi doreşte revenirea la normalitate. In schimb Sueddeutsche Zeitung din Munechen şi Jyllands Posten din Copenhaga se tem că de votul în favoarea lui Abu Mazen se legă nădejdi exagerate şi că extremismul ar mai putea torpila zborul pormubelului păcii. In mod curios, Sueddeutsche Zeitung consideră că Israelul n-ar trebui să insiste asupra încetării violenţelor şi terorismului antiisraelian fiindcă principala cauză a conflictului ar fi, citez, "ocupaţia israeliană". Corriere de la Sera din Milano subliniază în schimb că adevăratul test al păcii abia urmează şi că esenţiala condiţie a succesului rezidă în viitoarele relaţii dintre Abbas şi organizaţia teroristă Hamas.

Pe ce se bazează speranţele de pace în regiune după victoria lui Abbas aflăm din cotidianul conservator francez Le Figaro, care consemnează că "numele noului lider e altul decât Yasser Arafat, ceea ce deblochează în fine posibilitatea negocierilor cu Israelul şi Statele Unite".