Marea consfătuire

De această dată oştirea demnitarilor prezenţi a sporit şi mai mult întrucît şeful în exerciţiu al Consiliului European, ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier şi-a invitat şi omologii din statele arabe precum şi pe şeful diplomaţiei palestiniene, Siad Abu Amr.

Siad nu e membru al organizaţiei extremiste Hamas. Intrucît formaţiunea fundamentalist-islamică Hamas e trecută pe lista grupărilor teroriste întocmită de UE, era imposibil ca un demnitar palestinian care e membru al acestei organizaţii să fie invitat la reuniunea de la Bruxelles. Totuşi UE doreşte în mod vădit nu doar să implice statele arabe în rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu, ci şi să menţină contactul cu noul executiv palestinian de uniune naţională, fără să renunţe în acelaşi timp la boicotul impus grupării Hamas. UE îi ceruse acesteia să recunoască dreptul la existenţă al Israelului, să renunţe la terorism şi să-şi asume acordurile bilaterale încheiate în trecut de israelieni şi de palestinieni.

Intrucît Hamas a respins aceste revendicări, embargoul diplomatic continuă. Şi nu va fi anulat de bunăseamă nici după întrunirea actuală a miniştrilor de externe ai Uniunii. Odată cu embargoul diplomatic se va perpetua, oficial, şi boicotul financiar, astfel încît nu se vor relua ajutoarele directe acordate în trecut autorităţii autonome palestiniene, care e condusă în prezent de Ismail Hanie, un membru al grupării Hamas.

Cu toate acestea, diplomaţii şefi ai celor 27 de ţări membre ale UE intenţionează să dezbată cu secretarul general al Ligii Arabe şi cu omologii lor din statele acestei organizaţii chestiuni ţinînd de aşa-numita „iniţiativă saudită”. Oficialităţile de la Riad au răspuns recent apelului lansat de occidentali, de a da o mînă de ajutor la aplanarea litigiului din zonă, repunîndu-şi pe tapet propunerea mai veche de soluţionare a conflictului israeliano-palestinian. Regatul saudit sugerează că litigiul s-ar putea rezolva în temeiul creării unui stat palestinian independent în regiune. Acesta ar urma să existe alături de statul evreu, care însă, potrivit planului saudit, ar urma să se retragă îndărătul liniilor de demarcaţie din iunie 1967 şi să accepte repatrierea a milioane de refugiaţi palestinieni.

Israelul a refuzat constant în special cea din urmă revendicare, reliefînd că, dacă ar accepta-o, ar însemna să consimtă la dispariţia sa ca stat evreu. In iunie, miniştri de externe ai UE urmează să confere în Luxemburg cu şefa diplomaţiei israeliene Tzipi Livni.

Pe de altă parte, elita politică europeană se confruntă cu obstacole notabile în relansarea negocierilor economice purtate cu ţările în curs de dezvoltare din Africa, Pacific şi Caraibe. Mărul discordiei este în context accesul produselor agricole ale ţărilor sărace la piaţa europeană. Spre deosebire de statele din nordul Europei, cele din sud refuză liberalizarea pieţei continentale.

Probleme şi mai spinoase ridică relaţia tot mai conflictuală dintre Rusia şi UE. In ciuda tensiunilor tot mai intense dintre Moscova şi Bruxelles, a scandalului grevînd relaţia dintre Kremlin şi Estonia, a raporturilor încordate cu celelalte state baltice, precum şi a litigiului comercial şi politic dintre federaţie şi Polonia, cei 27 se vor abţine să ceară revocarea summitului UE-Rusia. Summit care ar urma să aibă loc la finele săptămînii la Samara, dar riscă să fie unul dintre cele mai dificile din istorie.

Deşi UE se străduieşte să evite orice escaladare în disensiunile cu Rusia, negocierile privind edificarea unui parteneriat strategic cu Moscova nu vor putea fi reluate. Polonia blochează tratativele, protestînd astfel împotriva încăpăţînării guvernului preşedintelui Putin, care stăruie să menţină interdicţia importurilor de carne poloneză sub pretextul unei prezumtive nerespectări, de către Polonia, a standardelor de igienă. UE a dezavuat poziţia autorităţilor ruse în această chestiune, subliniind că acuzele la adresa Varşoviei sunt nefondate.

Represaliile ruseşti nu s-au lăsat aşteptate. In timp ce Moscova vrea cu totdinadinsul să plaseze pe agendă cearta cu Estonia privind mutarea unui monument al eroului sovietic, autorităţile ruse aruncă beţe în roate şi companiilor aeriene occidentale, care doresc să survoleze Siberia. Moscova afirmă că ar exista în context „dificultăţi tehnice”.

La rîndul ei, UE deplînge faptul că Rusia tergiversează exportul de resurse energetice de care au nevoie ţările baltice. Incît atmosefera e mai încinsă decît oricînd, iar diplomaţii europeni şi îndeosebi germanii, care conduc în prezent Comunitatea, ar dori s-o răcorească.

In fine, pe agenda şefilor diplomaţiilor europene se mai situează un subiect dintre cele mai sensibile: Sudanul, în care are loc un genocid lent asupra populaţiei africane din Darfur, comis de miliţiile arabe dirijate de guvernul islamist de la Kartum. Diplomaţii europeni, care n-au reuşit să oprească nici măcar alungarea populaţiei din Darfur, necum să pună capăt celorlalte crime săvîrşite în regiune, se plîng că ar avea mîinile legate. Fiindcă nu există o rezoluţie fermă a Consiliului de Securitate ONU, de natură să autorizeze o interbvenţie, devreme ce Rusia şi China comunistă susţin regimul sudanez, iar acesta din urmă refuză să coopereze.