Marketingul salvează dinozaurii

...deoarece principalii ei locatari nu sunt puternicii momentului ci...nişte animale împăiate.

Intrarea în Muzeul Antipa este răcoroasă şi pustie. Într-o mică firidă, două urne funerare adăpostesc rămăşiţele soţilor Antipa. În spate se întrevede scheletul uriaş al lui Deinotherium gigantissimum, faimosul dinozaur vizitat de sute de mii de elevi însoţiţi de tovarăşele învăţătoare. Asta se întâmpla însă înainte de decembrie 89, când vizitele la muzeul Antipa beneficiau de nota obligativităţii. Astăzi, numărul grupurilor de elevi veniţi cu şcoala a scăzut considerabil. S-ar spune că dinozaurii de la Antipa sunt pândiţi de o a doua extincţie, de această dată declanşată prin uitare.

Există însă undeva în culisele muzeului, un birou pe a cărui uşă nu scrie nimic dar în care lucrează oamenii departamentului de relaţii publice a muzeului Antipa. Aceşti oameni s-au hotărât să şteargă praful aşternut peste instituţia în care lucrează, şi au făcut-o cu ajutorul celui mai atipic instrument de lucru pentru un biolog: marketingul cultural. Doamna Aurora Stănescu, directorul Departamentului de Relaţii Publice şi Marketing Cultural ne spune că: „ Muzeul Antipa este o instituţie activă şi toate programele vizează pe lângă transmiterea de informaţie ştiinţifică şi pe cea de instituţie de divertisment cultural de bună calitate, acel entertainment care există demult în muzeele din străinătate”. Acţiunile de marketing ale muzeografilor de la Antipa au început în 2003, când datorită sprijinului necondiţionat al uneia dintre cele mai mari agenţii de publicitate din România, a fost lansată campania de imagine „Antipa nu se uită uşor”. Această campanie pentru care publicitarii nu au solicitat nici un fel de recompensă financiară a devenit câştigătoarea din 2004 a festivalului publicităţii româneşti Ad’OR. Noul public ţintă vizat de programele muzeului Antipa este în mod surprinzător format astăzi nu doar de copii, dar şi de tineri între 25 şi 35 de ani sau de mămicile casnice . Doamna Aurora Stănescu ne dezvăluie ideea care stă în spatele unei campanii atât de îndrăzneţe: “ până şi un muzeu bătrân ca Antipa, la fiecare vizitare oferă o nouă perspectivă, o nouă experienţă de viaţă; de fiecare dată găseşti în el ceva ce n-ai observat, ceva ce n-ai reţinut; nici măcar un muzeograf cu experienţă aflat în pragul pensionării nu îşi poate permite să afirme că ştie totul din Antipa”.

O campanie de imagine trebuie susţinută însă de o serie solidă de programe. Creativitatea echipei de la Antipa a depăşit şi acest obstacol, programele netradiţionale ale muzeului ducând la creşterea considerabilă a numărului de vizitatori. Reuşita Muzeului Antipa a servit drept model pentru alte instituţii culturale, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Astra din Sibiu sau Muzeul Naţional de Artă preluând şi aplicând strategiile de marketing cultural.

În luna mai a acestui an se împlineşte un secol de la inaugurarea muzeului Antipa. Încercând astăzi să fie o instituţie culturală vie şi modernă, în clădirea aflată vizavi de sediul guvernului României, inovaţia şi inteligenţa sunt cu siguranţă mai uşor de întâlnit decât pe holurile din Palatul Victoria.

În presa română se vehiculează în zilele noastre din ce în ce mai des dictonul care spune că “veştile bune nu sunt ştiri”. În seara de 17 mai de la orele 18.30, muzeul Antipa vă aşteaptă la Noaptea Devoratorilor de Documentare. E o veste bună, deci nu e o ştire. Dar ştirile se uită uşor…