Medicament împotriva supragreutăţii

Rimonabant a fost prezentat ca un preparat cu virtuţi complexe şi tocmai de aceea a fost foarte disputat pe perioada procedurii de autorizare. În cele din urmă s-a decis ca el să fie autorizat numai ca medicament care vine să sprijine factorii sport şi dietă în combaterea obezităţii – un BMI (Body Mass Index) de peste 30 şi a supragreutăţii – un BMI de peste 27. Curând după autorizare, în luna iunie, medicamentul a fost comercializat în Marea Britanie sub denumirea Acomplia, costurile ridicându-se la aproximativ 80 de euro pe lună. În Germania el se găseşte în farmacii începând din luna septembrie.

Modul de acţiune al substanţei active descoperite în anul 1994 constă în blocarea selectivă a canaboidelor endogene. Or, este ştiut că drogul canabis are efect de stimulare a apetitului. Rimonabant acţionează aşadar în sens invers, reducând pofta de mâncare. Supraactivitatea sistemului endo-canabinoid joacă un rol important şi în metabolismul zahărului şi al grăsimilor. În consecinţă, produsul farmaceutic în formă de tablete de 20 mg acţionează favorabil nu numai asupra greutăţii şi a circumferinţei taliei, ci şi asupra producţiei de insulină şi a unor valori din sânge, cum ar fi trigliceridele şi colesterolul.

Aceste proprietăţi ale preparatului au fost puse în evidenţă într-un studiu desfăşurat cu 6600 de pacienţi cu supragreutate pronunţată. Din păcate, aproximativ jumătate din aceştia au întrerupt testul, preponderent din cauza senzaţiei de greaţă care a însoţit terapia. De altfel, nu este singurul efect secundar; s-au manifestat de asemeni stări depresive şi de angoasă, ameţeli, infecţii ale căilor respiratorii superioare, crampe musculare. Timpul de observare în vederea autorizării a fost de doi ani. Nu există date privind caracterul inofensiv al substanţei active pe termen lung.

Am amintit influenţa pe care o poate avea Rimonabant asupra circumferinţei taliei. Acest aspect nu este nicidecum minor şi este luat în serios de medici. O dovedeşte un studiu cu 177.000 de pacienţi, al cărui rezultat a fost cât se poate de clar: Femeile cu o talie mai mare de 88 cm şi bărbaţii cu talia mai mare de 102 cm au avut un risc mult crescut de a se îmbolnăvi de afecţiuni cardio-vasculare faţă de oamenii cu o talie normală. S-ar crede că această apreciere este în directă legătură cu lipsa de mişcare, fiind ştiut că sportul practicat cu măsură chiar şi la vârstă înaintată este benefic pentru prevenirea infarctelor miocardice şi combaterea hipertoniei. Se pare, însă, că este vorba mai curând de tulburări metabolice, care duc la depunerea de grăsimi în zona taliei.