Merkel la Bruxelles: confruntări pe tema guvernului economic european

Tensiunile ce ar putea răbufni astăzi datează de la mijlocul lunii august, când şefa Executivului de la Berlin, Angela Merkel, şi liderul de la Elyssee, Nicolas Sarkozy, încercau să domolească, prin mesaje politice, o nouă isterie a pieţelor. Cuvântul magic a fost, atunci, "guvernul economic european". O instituţie care să coordoneze mai bine cele 27 de economii naţionale angrenate în mecanismul numit piaţa comună europeană şi care să le reprezinte într-o manieră mai convingătoare în relaţia cu exteriorul, explica, atunci, Merkel.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a luat declaraţiile cancelarei federale ca pe un atac la propria-i autoritate de şef al actualului aşa-zis Executiv comunitar. Ce ar putea face o astfel de nouă instituţie în plus faţă atribuţiilor actuale ale Comisiei? Nici Germania, nici Franţa nu au oferit detalii.

Săptămâna trecută, Barroso a vorbit europarlamentarilor, în discursul despre Starea Uniunii, pledând pentru un plus de autoritate independentă oferită Comisiei, singura capabilă să întreprindă acele demersuri pe care guvernele naţionale nu se încumetă sau nu reuşesc din raţiuni politice să le pună în practică. În plus, Comisia chiar ar avea funcţii de guvernanţă economică, prin directoratele sale.

Marea majoritate a parlamentarilor, de multă vreme supăraţi că statele pun Comisia cu spatele la zid, au aplaudat discursul lui Barroso - cum nu se întâmplă foarte des în plenul legislativului comunitar.

Merkel ştie foarte bine că va avea de ascultat întregul şir de reproşuri, în timpul vizitei la Bruxelles - şi, asta, chiar de două ori: întâi în cadrul întrevederii cu Barroso şi ceilalţi comisari, mai apoi în discuţiile cu şefii grupurilor parlamentare şi cu preşedintele Legislativului, Jerzy Buzek. Oficialii de la Bruxelles au chiar un mic atu - six-pack-ul, setul de şase reglementări financiare adoptate în vederea consolidării zonei euro, conferă Comsiei un rol mai puternic în completarea uniunii monetare cu una de natură economică şi în revalorizarea criteriilor Maastricht, al căror garant este chiar instituţia care, de la naşterea comunităţii europene, a interpretat rolul de guvern - e drept, diluat - al Uniunii.

Autori: Christoph Prößl (Bruxelles) / Cristian Ştefănescu
Redactor: Medana Weident