Mesaje multiculturale din România

Luna noiembrie aduce cu sine o unda de melancolie; asistam la agonia vegetatiei, suntem coplesiti de tristetea pe care o raspîndesc scurtimea zilelor cenusiul cerului si imaginea pomilor desfrunziti; dar de asta data, cel putin în prima ei decada, aceasta luna, a noua în vechiul calendar roman, pare a-si dezminti renumele. Soarele straluceste deasupra tinuturilor renane pe un cer neobisnuit de albastru, de dimineata si pîna seara, coloritul copacilor este feeric .În pofida acestor luminoase accente cromatice, luna noiembrie începe prin traditie, dupa sarbatoarea de import a Halloween-ului, cu pomenirea celor disparuti.Pentru germani, ea mai dteine tot în prima ei decada , cîteva grave conotatii istorice, data de 9 fiind legata de rana vie lasata în memoria colectiva de asa numita noapte de cristal, de pogromul din 1938 comis de nazisti împotriva evreilor.

Sa revenim însa la actualtiatea culturala plasata si ea inevitabil sub semnul istoriei. Si în acest an , la Berlin se desfasoara traditionalele zile ale culturii iudaice, aflate la a 17-a lor editie. Programate între 15 si 29 noiembrie, manifestarile sunt întregite de o substantiala contributie româneasca.
Institutul Român de Cultura Titu Maiorescu din Berlin porneste de la premiza ca în Germania exista o carenta de informatii despre traditiile si istoria culturii iudaice.De adaugat ar fi ca excelenta lucrare a lui Andrei Oisteanu, Imaginea Evreului în Cultura Româna, aparuta în 2001 la editura Humanitas si tradusa între timp în engleza si germana, reprezinta deja o solida baza antropologica si imagologica de acces la traditiile culturii iudaice în România, inclusiv la bagajul de prejudecati care a însotit de-a lungul secolelor, imaginea sablon, imaginea fictiva a evreului.

De asta data la Institutul Titu Maiorescu din Berlin pe data de 14 noiembrie la orele 19 o prelegere însotita de dezbateri are ca tema tocmai Mostenirea culturala iudaica în România, avîndu-l ca invitat de onoare pe Dorel Dorian membru al Parlamentului Român din Bucuresti, redactor sef al publicatiei Realitatea Evreiasca si membru al Comunitatii Evreilor din România. Manifestarea este de altfel onorata si de prezenta ambasadorului României la Berlin, Adrian Vierita. Teatrul de Stat Evreiesc din Bucuresti, aflat într-un turneu în Germania , va fi de asemenea prezentat in seara zilei de l4 noiembrie la Institutul Cultural Român din Berlin , de chiar directorul sau Harry Eliad .Spectacolele pe care publicul berlinez le poate viziona sunt programate în zilele de 15 si 16 noiembrie sîmbata si duminica la orele 19.00, respectiv 20 în sala mare a Casei Comunitatii Evreiesti din capitala Germaniei.Institutul Român de Cultura Titu Maiorescu organizeaza din 15 si pîna pe 29 noiembrie , tot la Sediul Comunitatii Evreiesti din Berlin, o expozitie de carte intitulata Autori Evrei si Cultura în România, incluzind lucrarile aparute la diverse edituri din tara.

Schimbare de subiect.
In anul 2001 la editura Weidler din Berlin vedea lumina tiparului teza de doctorat a unui cercetator din Bonn, Peter Mario Kreuter, un tînar balcanolog, bun cunoscator si al limbii si traditiilor folclorice românesti. Intitulat Credinta în vampiri în Europa de sud est studii ale genezei, semnifictaiilor si functiilor mitului în Romania si în spatiul Balcanic, volumul a fost recenzat la vremea lui între altele si de revista DER SPIEGEL.In programele noastre , am transmis tot în urma cu doi ani, un interivu cu Pater Mario Kreuter. Cartea i-a animat pe realizatorii emisiunilor postului public de televiziune WDR sa-l însoteasca pe Mario Kreuter în periplurile sale românesti : în muntii Apuseni, în Banat, pe Valea Oltului, si la Biblioteca Imperiala din Viena.Filmul realizat intitulat Vînatorul de vampiri va fi difuzat pe data de 15 si apoi pe data de 19 noiembrie la orele 18,20 respectiv 13,30 pe programul TV al postului WDR.Inainte de vizionarea peliculei, Peter Mario Kreuter mi-a dezvaluit numele cîtorva localitati în care a poposit : în Apuseni, la Brad, în Banat la Pecica, Timisoara si Slatina Timis, în Oltenia la Lipovu. Un lucru este cert înainte de difuzarea filmului : faptul ca el demonteaza prejudecatile si fantasmele puse în circulatie de cartea lui Bram Stocker si de pletora de fantasmagorii pseudo literare, cinematografice ori de alt fel, generate de mitul vampirului, pentru a aduce la lumina cîteva din traditiile folclorice , unele pre - crestine , ale cultului mortilor, ale credintei în învierea din morti, sub semnul elementului malefic, în cazul dat. Dupa difuzarea acestui film, vom reveni cu amanunte.