Metoda Merkel şi viziunea lui Obama

"De zece ani conduce Angela Merkel Uniunea Creştin-democrată, de cinci ani este cancelară. Nimeni n-ar fi crezut-o capabilă de o asemenea performanţă. Adversarii ei se întreabă consternaţi cum de a reuşit aşa ceva" - citim în articolul de două pagini publicat de săptămânalul Die Zeit sub titlul "Metoda Merkel".

Handelsblatt

e de părere că succesul Angelei Merkel rezidă în capacitatea ei de a "îmbrăţişa poziţii divergente". "Pe de o parte, arată cotidianul din Düsseldorf, CDU este singurul mare partid german care se mai bucură, în sondaje, de peste 30 de procente. Pe de alta, această formaţiune este, prin depăşirea unor poziţii învechite, deschisă pentru aproape orice coaliţie. Căutarea unor alianţe majoritare a devenit o constantă a politicii promovate de Merkel în ultimii zece ani."

Süddeutsche Zeitung

din München defineşte succesul Angelei Merkel în felul următor: " Lucrurile sunt cât se poate de simple: în acest cancelar se regăseşte foarte multă voinţă proprie şi puţin profil creştin-democrat."

Referitor la acordul de reducere a arsenalului atomic semnat la Praga de preşedintele SUA, Barack Obama, cu omologul său rus, Dimitri Medvedev, Nürnberger Nachrichten consideră că înţelegerea e o dovadă a justeţii deciziei, de a i se acorda şefului Casei Albe Premiul Nobel pentru Pace. "Obama", citim în ziarul regional din sudul Germaniei, "ne-a atras din nou atenţia asupra riscurilor pe care le implică o lume înarmată atomic. Iar el depune eforturi serioase pentru a reduce aceste riscuri."

Kölnische Rundschau

salută de asemenea noua strategie nucleară a preşedintelui SUA. Ziarul relevă însă că cele aproximativ 20 de ogive nucleare americane depozitate în Germania vor rămâne în Republica Federală, premisele renunţării la ele nefiind încă îndeplinite.

Vienezul Die Presse apreciază că acordul de la Praga este un pas spre transpunerea viziunii preşedintelui Obama privind o lume fără arme nucleare. Ziarul scrie: "Viziunea lui Obama va rămâne totuşi doar o viziune deoarece nici Obama şi nici copiii săi nu vor avea parte de o lume fără arme atomice. Este o concluzie realistă şi nu una pesimistă. Din păcate. Totuşi este bine că Obama nu renunţă la viziunea sa pentru că astfel lumea devine măcar ceva mai puţin nesigură."

De Volkskrant

din Amsterdam găseşte şi alte argumente când notează: "Cu cât îşi reduc mai mult puterile atomice armamentul, cu atât mai lesne i se poate pretinde unei ţări precum Iranul să renunţe la ambiţiile eu nucleare." Aceasta pentru că "o bombă iraniană este mai periculoasă decât 100 de ogive din Wyoming sau Urali."

Autor: Medana Weident
Redactor: Petre M. Iancu