Mişcare de amploare la Barcelona, unde se cere independenţa Cataloniei

A fost cea mai mare manifestaţie din zona catalană după cea din 1977.

La acea vreme, demonstranţii cereau autonomia regiunii, obţinută între timp. Autonomia Cataloniei a fost votată şi aprobată în 2005 de Parlamentul catalan, însă Curtea Constituţională din Spania a refuzat să recunoască provincia ca pe un stat de sine stătător.

Mişcarea pentru independenţă s-a amplificat în ultima vreme, mai ales pe fondul crizei economice, care ameninţă să falimenteze Catalonia. Regiunea a ajuns în ultimii ani cea mai îndatorată provincie a ţării, fiind nevoită să solicite din partea guvernului central un ajutor de 5 miliarde de euro pentru a-şi achita datoriile. În aceste condiţii, potrivit unor sondaje, peste 50 la sută din alegători ar vota pentru independenţă.

Întrucât realizează 19 la sută din produsul intern brut al Spaniei (având o economie comparabilă cu a Portugaliei), catalanii sunt de părere că guvernul de la Madrid le reţine sume prea mari din impozitele colectate în regiune.

La marşul separatist din Barcelona, prilejuit de Ziua Cataloniei şi desfăşurat sub sloganul: "Catalonia, un nou stat european" au participat mai ales tineri. Cu două ore înaintea începerii manifestaţiei, centrul Barcelonei era deja invadat de sute de mii de persoane entuziaste, care arborau drapelul catalan, roşu şi galben, cerând cu toţii independenţa.

Liderul mişcării Catalonia, Artur Mas, nu a participat la marş, însă declarase încă de luni că îl susţine în totalitate. "Niciodată în istoria noastră nu am fost mai aproape de a obţine independenţa ca acum", a spus textual Mas.

Naţionalismul catalan susţine suveranitatea Cataloniei şi integrarea ei directă în Uniunea Europeană. Făcând parte în continuare din regatul spaniol Catalonia nu ar mai putea atinge plenitudinea ei culturală, socială şi economică, au afirmat unii dintre cei prezenţi la marşul de marţi din Barcelona.