1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Mihai Ghimpu: Sunt oamenii comuniştilor în Procuratură care blochează

26 iulie 2010

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, susţine că hotărârea Curţii Constituţionale prin care a fost anulat decretul său de instituire a Zilei ocupaţiei sovietice este una politică.

https://p.dw.com/p/OUkn
Mihai GhimpuImagine: AP

În plus, el ameninţă că va fi nevoit să se despartă de colegii de alianţă dacă procurorii şi judecătorii care investighează dosarul violenţelor din aprilie 2009 vor tăinui în continuare adevărul despre rolul pe care l-au avut în acele evenimente foştii demnitari comunişti. Sunt doar două elemente desprinse din interviul pe care l-a realizat corespondentul nostru din Chişinău, Vitalie Călugăreanu, cu preşedintele liberal Mihai Ghimpu:

Vitalie Călugăreanu: Curtea Constituţională (CC) şi-a publicat motivele după care s-a ghidat atunci când a anulat decretul privind instituirea Zilei ocupaţiei sovietice (28 iunie 1940). Curtea spune că dumneavoastră aţi încălcat 7 articole din Constituţie, inclusiv amestecându-vă în politica externă a statului.

Mihai Ghimpu: Decretul, conform Hotărârii CC, este neconstituţional şi eu sunt obligat să mă conformez. Curtea, în hotărârea sa, se contrazice. În plus, nu ţine cont de Hotărârea Parlamentului care a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov şi acolo este prevăzut că Republica Moldova a fost ocupată la 28 iunie 1940.

V. C.: Au existat voci care au spus că problema exportului de vinuri moldoveneşti în Rusia a apărut ca urmare a acestui decret...

Mihai Ghimpu: În primul rând, dacă analizaţi situaţia cu vinurile o să vedeţi că problemele au început mai devreme. Situaţia aceasta e legată de mai multe chestiuni: Una este calitatea proastă a vinurilor şi eu am o informaţie oficială în acest sens. Exportatorii s-au obişnuit să vândă în Rusia vin de calitate proastă. Nu mai merge treaba aceasta! Pe de altă parte, aici nu este o politică împotriva decretului, pentru că Moscova şi în perioada sovietică tot Moscova era, iar Sovietul Suprem al URSS a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov. Rusia ştie foarte bine ce a fost la 28 iunie 1940. Deci, nu e problema în decretul meu! Pur şi simplu Moscova nu se poate împăca cu gândul că la putere în Republica Moldova este Alianţa pentru Integrare Europeană. Este o speculaţie împotriva mea şi a Partidului Liberal că, chipurile, eu aş fi responsabil că exportatorii au rămas fără o piaţă de desfacere a vinului. Dar eu vreau să vă spun următorul lucru: Când veneau turcii spre această palmă de pământ, Ştefan cel Mare nu se uita cât de mare e Turcia, dar reuşea să-şi apere ţara.

V. C.: De ce nu s-a mai ajuns la audierea în Parlament a raportului Comisiei pentru aprecierea regimului comunist totalitar?

Mihai Ghimpu: Grupul constituit de Alianţă lucrează la definitivarea proiectului de hotărâre pe care l-am înaintat eu ca iniţiativă legislativă în calitate de preşedinte.

V. C.: Eu am înţeles de la preşedintele Comisiei juridice a Parlamentului, Ion Pleşca, că acest proiect de hotărâre pe care îl pregăteşte Comisia nu va prevedea în nici un caz interzicerea simbolicii şi a titulaturii comuniste....

Mihai Ghimpu: În cazul acesta vă pot spune cu certitudine că fracţiunea Partidului Liberal din Parlament nu va vota în nici un caz o hotărâre prin care se urmăreşte de a spăla ochii oamenilor. Nici într-un caz!

V. C.: Instanţa de judecată a amânat până la toamnă examinarea dosarelor împotriva ex-ministrului Afacerilor Interne, Gheorghe Papuc, şi a fostului comisar de Chişinău, Vladimir Botnari, legate de evenimentele din 7 aprilie 2009. O decizie similară a fost aprobată şi în privinţa dosarului împotriva fostului şef al poliţiei capitalei, Iacob Gumeniţă. Vreau să vă întreb de ce anume până la toamnă a fost amânată examinarea dosarelor? Să înţelegem de aici că cineva aşteaptă să vadă rezultatele alegerilor ca să ia o decizie în privinţa acestor dosare?

Mihai Ghimpu: Trebuie să spun adevărul! În procuratură, în MAI şi alte instituţii ale statului sunt încă oamenii comuniştilor care blochează! Acei care în perioada guvernării comuniste întocmeau dosare împotriva noastră, acei care ne ascultau telefoanele încă sunt în funcţii. Noi o să revenim şi nu o să mai meargă aşa cum cred unii astăzi. Dacă nu se vor întreprinde măsurile necesare – înseamnă că noi trebuie să ne despărţim. Aşa nu poate continua! Eu nu văd schimbarea! Schimbarea înseamnă când funcţionează legea în stat, când oamenii care încalcă legea poartă răspundere...

V. C.: Noul ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, a declarat că „UE trebuie să treacă de la statutul de observator – la cel de mediator în conflictul transnistrean. Dumneavoastră ce părere aveţi despre această declaraţie?

Mihai Ghimpu: Noi avem o experienţă de 20 de ani de negocieri. Dar care este rezultatul? Zero! De aceea trebuie să-şi schimbe poziţia UE şi SUA. În anii `90, Federaţiei Ruse i-a reuşit să excludă din format (formatul de negocieri - nota red.)România şi să introducă Transnistria ca pârghie de blocaj permanent al reglementării acestui conflict.

V. C.: Opozţia comunistă spune că prin organizarea, la 5 septembrie 2010, a referendumului în sensul alegerii şefului statului de către popor se urmăreşte evitarea alegerilor parlamentare anticipate... Ei spun că după referendum va fi ales preşedintele, iar necesitatea dizolvării Parlamentului va dispărea. Dumneavoastră puteţi spune clar astăzi dacă o să dizolvaţi sau nu Parlamentul după referendum?

Mihai Ghimpu: În primul rând prin acest referendum va fi soluţionată criza constituţională. Adică va fi exclus blocajul prin trecerea de la alegerea preşedintelui de către Parlament – la alegerea preşedintelui de către popor. Începând cu 16 iunie eu am dreptul să emit decretul de dizolvare a Parlamentului. Dar înainte de aceasta eu trebuie să sesizez Curtea Constituţională care să confirme că au fost întrunite toate circumstanţele pentru dizolvare. De ce eu nu am emis decretul până la numirea referendumului sau acuma? Pentru că dacă eu semnam decretul – nu mai era referendum, deoarece în lege scrie clar că alegerile anticipate au loc în decurs de 45 de zile din ziua semnării decretului de dizolvare a Legislativului. Numai după referendum noi putem şti dacă o să aibă loc alegeri prezidenţiale. După ce referendumul spune „Da!”, noi va trebui să adoptăm o lege cu privire la procedura de alegere a preşedintelui de către popor.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW - Chişinău
Redactor: Robert Schwartz