Mihnea Motoc: "România - un actor echilibrat și pozitiv"

Deutsche Welle: Domnule ministru, în ajunul vizitei dvs. la Berlin, ministrul federal al Apărării, Ursula von der Leyen, a vorbit despre relațiile excelente între Germania și România, în domeniul apărării. Puteți confirma acest calificativ? Ne puteți da câteva exemple de cooperare?

Mihnea Motoc: Am văzut aceste aprecieri înaintea vizitei pe care urma s-o întreprind la Berlin, coroborându-le cu alte câteva semne ca un tratament deosebit pentru România. În momentul în care doamna ministru s-a referit la nivelul de excelență al relațiilor bilaterale, cred că nu a avut în vedere doar sfera cooperării în domeniul apărării, ci și nivelul de ansamblu al relației bilaterale, care este unul aprofundat, semnificativ în ultima perioadă, cu un dialog politic la nivel înalt foarte susținut și plin de substanță.

În al doilea rând, cooperarea bilaterală în domeniul apărării este în cazul relației noastre greu de distins de cooperarea pe care o avem în organizațiile din care facem parte, NATO și Uniunea Europeană. Lucrând la dezvoltarea raporturilor noastre bilaterale, aducem o contribuție atât în construcția europeană cât și în ceea ce întreprindem ca agendă NATO. Din aceste puncte de vedere, momentul este unul de mari provocări și mari oportunități la care putem răspunde sub multe aspecte împreună.

Am discutat astfel despre implementarea deciziilor summit-ului NATO de la Varșovia, doamna ministru federal arătându-se extrem de interesată de maniera în care se pune în practică conceptul de prezență aliată avansată în partea noastră de sud-est a flancului estic, în zona Mării Negre. Doamna von der Leyen a dorit să cunoască și forme în care se poate implica Germania concret în sprijinirea eforturilor noastre și ale alianței. După cum am anunțat recent, Germania s-a angajat deja cu participarea unor ofițeri de stat major la brigada multinațională pe care o construim în România.

DW: Ați primit acum, la Berlin, reconfirmarea acestui angajament?

M. M.: Nu numai că am primit reconfirmarea. În planul angajamentelor de apărare și securitate, atât România cât și Germania sunt extrem de serioase. Prezența acestor ofițeri în brigada multinațională este o certitudine, lucrăm la aspectele concrete. Noi avem foarte clar și detaliat pus la punct conceptul cum dorim să arate această brigadă - dorim o multinaționalitate efectivă și prinderea activității ei în procesul de planificare NATO. Dar mai mult decât atât, am explorat și posibilități suplimentare de contribuție germană la momentul la care acest lucru va fi posibil, sub aspectul celor multe angajamente pe care Germania le are pe plan internațional. Am primit o reacție încurajatoare că vom putea explora și alte modalități de susținere.

Am trecut în revistă și celelalte componente ale aranjamentului de securitate pe care le implementăm cu titlul de prezență aliată avansată în zona noastră, cu referire specială la componenta maritimă a acestei prezențe avansate la Marea Neagră. Am făcut o prezentare la zi a evoluțiilor din regiunea noastră. Am discutat despre modul în care cooperăm și ne exersăm interoperabilitatea între armatele noastre, între militarii noștri, pentru că România își continuă angajamentul de a participa în cadrul responsabilităților germane și în nordul Afghanistanului.

DW: Ați discutat și despre proiectul - destul de controversat - al unei strategii europene de apărare?

M. M.: Un capitol important, în care României îi revine un rol cu totul aparte, un capitol de mare interes pentru Germania și pentru omologul meu german, este cel al implementării strategiei globale a UE cu accent pe dezvoltarea unei apărări europene. Implementarea aceasta trebuie - din foarte multe motive - să aibă loc într-un timp comprimat. România se prezintă aici ca un actor echilibrat și pozitiv, care ar susține constituirea unei apărări europene puternice în condițiile în care există asigurări că obiectivele pe care le avem în cadrul NATO în ce privește apărarea teritorială nu sunt influențate sau afectate de asemena dezvoltări, în condițiile în care nu dublăm eforturile de a pune laoalaltă capabilitățile și în condițiile în care toate statele membre - deci inclusiv România - au un cuvânt de spus la startul acestor dezvoltări. Aici vorbim inclusiv despre posibilitatea ca o cooperare mai aprofundată pe linia apărării securității europene să aibă loc în formula cooperării structurate permanente, deci cu cei doritori și capabili să meargă mai departe. Nu excludem deloc această posibilitate atâta timp cât suntem de la început antrenați și consultați în mod egal.

DW: Aceste teme vor fi cu siguranță în centrul dezbaterilor la Bucharest Forum 2016, între 5-7 octombrie. Se va discuta și despre acea propunere a României cu privire la instalarea unei flote permanente NATO în Marea Neagră, propunere care nu s-a bucurat de prea multă susținere din partea aliaților?

M. M.: Vom discuta despre aceste teme cu prilejul vizitei miniștrilor olandez și portughez al apărării, cu care vom merge la Bucharest Forum. Vineri va fi în România Înaltul reprezentant al UE , Federica Mogherini, care este un actor de prim rang în acest proces.

În România nimeni nu a vorbit oficial despre o flotă permanentă NATO la Marea Neagră. E greu de conceput o asemenea flotă. Ceea ce ne-am propus și am avut în vedere tot timpul a fost sistematizarea, aprofundarea cadrului de cooperare maritimă pe care-l avem la Marea Neagră. Am făcut sistematic exerciții împreună cu capabilitățile navale ale celorlalți riverani, Turcia și Bulgaria, ale unor state aliate neriverane care s-au angajat în aceste exerciții. Ce am dori noi, ce am propus și ce s-a decis de principiu la summit-ul de la Varșovia este un cadru maritim întărit aliat de pregătire la Marea Neagră. I-am prezentat doamnei ministru von der Leyen stadiul transpunerii în practică a acestor decizii luate de lideri la Varșovia, cu puține săptămâni înaintea următorului moment decizional, care va fi întâlnirea ministerială a apărării de la Bruxelles, de la sfârșitul lunii octombrie, unde ne așteptăm să se înregistreze pași concreți în implementarea acestor inițiative - e vorba nu numai de componenta maritimă, ci și de cea aeriană a prezenței avansate la Marea Neagră.

DW: Rămânem la zona sensibilă în jurul Mării Negre și vă propun să discutăm despre situația din Republica Moldova și despre conflictul înghețat din Transnistria. OSCE, sub președinția germană din acest an, a reanimat oarecum procesul de negociere, întrerupt pentru doi ani. Rezuzltatele sunt însă destul de palide. Are România un proiect politic prin care acest proces ar putea fi sprijinit, mai vizibil, de către NATO?

M. M.: Este, în primul rând, important ca și România să fie consecventă în susținerea formatului de 5+2 al OSCE de reglementare a situației din republica separatistă transnistreană. Pe de altă parte, în cadrul NATO am atins inclusiv această problematică în cadrul descrierii tabloului de securitate la Marea Neagră, prezentare pe care o facem sistematic, cu un accent aparte pe conștientizarea dimensiunii de conflicte înghețate și riscurile de securitate pe care le ridică. Republica Moldova este un partener NATO. România nu poate decât să susțină orice demers de apropiere a Republicii Moldova de NATO, orice aprofundare a raporturilor. Această susținere nu este doar una de principiu, ci este concretă în sensul că România s-a implicat cu expertiză, dar și în mod practic în tot ce a însemnat consolidarea și modernizarea forțelor armate ale Republicii Moldova.

Susținem operaționalizarea inițiativei de consolidare a capabilităților de apărare care este valorificată de NATO și de Republica Moldova, în cadrul căreia se pot înregistra dezvoltări interesante. Am venit cu expertiză importantă în finalizarea noilor documente programatice pentru sectorul militar din Republica Moldova - strategia de apărare și strategia militară sunt făcute cu o contribuție notabilă din paartea experților ministerului nostru. Am găsit formule de sprijin sub aspectul pregătirii și instruirii, inclusiv a mai multor unități din forțele armate ale Republicii Moldova. Noi nu putem împărtăși decât experiența de tip NATO și am făcut-o inclusiv pentru unități cu un profil mai complex și mai pretențios ale forțelor pentru operații speciale. Investim și încercăm să sprijinim mult învățământul militar. În fiecare an a sporit numărul locurilor pe care le oferim fraților noștri, studenților militari din Republica Moldova, iar anul acesta numărul locurilor alocat lor s-a dublat. Orice demers, orice pas înainte al republicii Moldova este susținut de noi.

DW: Domnule ministru, importanța strategică a Europei de Est, în cadrul NATO, a crescut considerabil. În actualul context geopolitic, se discută tot mai intens despre crearea unui centru de comandă NATO în zonă, un "headquarter" est-european al Alianței. Deocamdată Polonia se arată interesată să găzduiască acest cartier general. Există demersuri din partea României în acest sens?

M. M.: Cred că suntem într-un stadiu foarte incipient al unei asemena discuții. Există un proces deja lansat de revedere a structurii de comandă pentru a o pune mai în acord cu evoluțiile din structura de forțe ale NATO și cu evoluțiile în mediul contemporan de securitate. Noi avem funcțiunile nostre de comandă și control aliat pe teritoriul României. Am dezvoltat comandamentul multinațional de divizie sud-est, care are responsabilități de coordonare asupra celor două unități de integrare a forțelor din România și Bulgaria precum și responsabilități de planificare a modului în care ar intra în acțiune comună forțe aliate care ar veni în întărire și ar lucra cu forțele naționale. Aceste funcțiuni sunt deja dezvoltate în cadrul comandamentului multinațional de divizie în ceea ce privește partea de sud a flancului estic. Noi operăm la ora actuală sub cupola comandamentului de la Napoli. Sigur că suntem deschiși pentru a găzdui orice alte responsabilități suplimentare, dar în acest stadiu ne uităm mai mult la aspectul funcțional al revederii structurii de comandă a NATO și nu vrem deja să prejudecăm aspectele geografice și politice ale procesului.

Autor: Robert Schwartz