Miliarde nefolosite

"Absorbţia fondurilor UE e dificilă şi, în multe cazuri, funcţionează defectuos sau nu funcţionează deloc" observă autorul articolului, Klaus Brill. Cehii au fost avertizaţi de curând de către Comisia Europeană că nu vor mai putea beneficia de aceste fonduri pentru o vreme după ce s-au constatat greşeli grave la repartizarea fondurilor în cadrul unui program din domeniul educaţiei. Republica Cehă nu a respectat prevederile UE, reproşează responsabilii de la Bruxelles.

Praga e pe cale să piardă astfel 2 milioane de euro. Dintr-un total de 26,7 miliarde de euro de care ar putea beneficia Republica Cehă, aceasta n-a obţinut decât vreo 4 miliarde până acum.

Cu astfel de probleme se confruntă şi alte ţări est-europene ale UE, România şi Bulgaria, de pildă. Motivele sunt multiple. Corupţia şi o administrare defectuoasă sunt principalele cauze. Referitor la România, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, spusese cândva că nu crede că ar fi vorba de o lipsă de interes, ci mai de grabă de indolenţă şi incompetenţă, afirmaţie citată de ziarul bavarez. În 2010, mai citim în paginile aceluiaşi ziar, România nu a solicitat nici un cent din fondurile de dezvoltare, iar fondurile structurale şi de coeziune nu au fost folosite decât într-o foarte mică măsură.

Pentru a ameliora situaţia, aşadar pentru a se putea profita de finanţarea UE, România a înfiinţat un Minister al Fondurilor Europene, sub conducerea fostului comisar european, Leonard Orban. Până acum, se mai semnalează în articolul citat, România nu ar fi intrat decât în posesia a 2,6 miliarde de euro din cele 19,2 miliarde de euro alocate ţării de UE în intervalul 2007 - 2013.

Nici Grecia, care are nevoie practic de fiecare cent din fondurile UE, nu a folosit decât în proporţie de 28 la sută miliardele alocate de Bruxelles.

În comentariul cu titlul "Ghinionul grecilor", Süddeutsche Zeitung avertizează asupra evoluţiei din ce în ce mai catastrofale din Grecia: "Coşmarul nu ia sfârşit". Viitorul grecilor pare mai sumbru ca niciodată. La peste un an şi jumătate de la primul pachet de salvare a Greciei de la faliment, nu numai că statul elen nu a fost salvat, dar ţării îi merge, de la lună la lună, tot mai rău."

Kai Strittmatter, semnatarul articolului, caută explicaţii la această evoluţie. Pe de o parte se pare că "salvatorii au greşit calculele". Pe de alta, "ghinionul grecilor" constă în faptul că, pe mai departe, nu au de ales decât între aceleaşi partide, incapabile să aplice reformele necesare, în faptul că nu s-a găsit o conducere politică, aptă să spargă vechile structuri.

Autor: Medana Weident
Redactor: Alina Kühnel