Ministrul de externe irakian la Bruxelles

Dată fiind situaţia instabilă din Irak, premierul Iyad Allawi a preferat să rămînă în ţară. Aşa încît a venit doar ministrul de externe Hoshyar Zebari la Bruxelles, pentru a apela stăruitor la miniştrii de externe ai statelor membre ale Uniunii să sprijine efectiv reconstrucţia în Irak: “Noi am rugat Uniunea Europeană să ne ajute, atît organizaţia ca întreg, cît şi fiecare stat membru în parte. O angajare politică efectivă a Uniunii Europene în Irak este de dorit. Iar un birou al Uniunii Europene în Bagdad ar fi salutat de poporul irakian.”

Europenii, însă, ezită, din motive de securitate. Foştii adversari ai războiului din Irak, Franţa, Germania şi Belgia, frînează un astfel de proces suplimentar. Aşa încît nu au fost făcute promisiuni concrete guvernului interimar. După cum a precizat preşedintele în exerciţiu al Consiliului Uniunii Europene, olandezul Bernard Bot, acordul tuturor miniştrilor de externe există doar asupra pincipiului: “Toţi sunt de acord asupra necesităţii unui sprijin puternic acordat guvernului irakian interimar. Scopul trebuie să fie un Irak sigur, stabil, unit, democratic şi tot mai prosper.”

S-a amintit că, începînd din 2003, UE a acordat 300 de milioane de euro pentru ajutoare umanitare, contribuind astfel cel mai substanţial la această acţiune. Pentru anul viitor sunt prevăzute alte 200 de milioane de euro. Intenţia Uniunii este să ajute la constituirea unor instituţii democratice şi la pregătirea alegerilor prevăzute pentru luna ianuarie - a mai adăugat Bernard Bot.

Ministrul de externe irakian a recunoscut că guvernul interimar nu stăpîneşte încă problema securităţii în ţară şi a căutat să justifice unele măsuri dure ce se impun: “Noul guvern trebuie să acţioneze cu hotărîre şi duritate, pentru a avea sub control situaţia securităţii. Noi preluăm treptat răspunderea pentru securitate. La urma urmei aceasta este o problemă irakiană.” Hoshyar Zebari a declarat că, din motive de intimidare, guvernul irakian nu poate renunţa la pedeapsa cu moartea, măsură respinsă categoric de statele Uniunii Europene.

La întîlnirea miniştrilor de externe ai Uniunii Europene, o altă temă centrală a fost situaţia din Sudan. Bernard Bot nu a fost de acord cu criticile formulate, după care Uniunea nu s-ar angaja în suficientă măsură în Sudan. Statele europene au participat la negocierile pentru armistiţiu în zona de sud a ţării şi a prestat ajutor masiv în regiunea de criză Darfur. Bot şi-a îndemnat colegii să urmeze exemplul lui Joschka Fischer şi să întreprindă călătorii în Sudan în vederea unor contacte directe şi a exersării unor presiuni asupra guvernului de la Kartum. Ministrul de externe olandez a arătat că politica europeană faţă de Sudan trebuie să aibă două componente: sprijin substanţial în măsura în care guvernul se arată cooperativ pentru rezolvarea situaţiei de conflict din ţară; dar şi ameninţarea cu sancţiuni în caz contrar. Totuşi, la Bruxelles nu au fost formulate concret astfel de ameninţări.

Miniştrii de externe ai statelor europene reuniţi la Bruxelles au salutat sancţionarea de către Curtea Internaţională de la Haga a construirii liniei de securitate israeliene pentru izolarea ţinuturilor palestiniene.