România

Minoritățile din Ucraina favorizează relația româno-maghiară

România și Ungaria ajung la relații mai prietenoase grație situației din Ucraina. Miniștrii de Externe, Teodor Meleșcanu și Peter Szijjártó, au convenit să acționeze împreună pentru drepturile minorităților din Ucraina.

default

Diplomația românească a reușit în ultima lună să urmeze o cale inteligentă care merită să fie pusă în evidență. Relația româno-maghiară, tot mai rece în ultimii ani și pusă mereu la încercare, ajunsese într-un moment de cumpănă din cauza unei școli de la Târgu Mureş care fusese desființată de o anchetă a DNA. De ce au intervenit tocmai procurorii anticorupție în procedura de înființare a unei școli e greu de înțeles, dar este cert că impresia produsă a fost că statul român pune cu tot dinadinsul piedici școlilor de limba maghiară; sau, în orice caz că abordează problema în termenii stricți al legalității ca să evite o dezbatere pe fond.

La Târgu Mureș fusese înființat de vreo câțiva ani un liceu unguresc sub tutela Bisericii Catolice, fără să aibă avizele de la București, folosindu-se doar de o decizie a Consiliului Local. Problema ținea evident de contenciosul administrativ și, în definitiv, era o parte a politicii generale față de minorități. Am mai scris în trecut despre acest subiect aratând ce se poate întâmpla atunci când procurorii își depășesc competențele. Efectul a fost sensibil. Ungaria a refuzat să susțină candidatura României la OECD, un obiectiv la care românii țineau, firește, foarte mult.

Se profila o nouă perioadă de ostilitate între București și Budapesta, una care nu putea decât să dea satisfacție orbirilor resentimentare. Episodul de la magazinul Kaufland din Odorheiul Secuiesc părea să fie doar preambulul unor instigații în lanț menite să demonstreze că ungurii au de fapt prea multe școli de limbă maghiară.

Din fericire însă lucrurile au luat un curs diferit. Paradoxal, o contribuție pozitivă a avut-o adoptarea unei legi în Ucraina care limitează dreptul minorităților naționale de a se instrui în limba maternă. În Ucraina trăiesc însă, așa cum se știe, mulți români mai ales în Bucovina de nord, (Cernăuți), dar și în jurul Odesei. În total sunt peste 400 de mii de români conform recensămintelor oficiale și care avuseseră parte de un regim mai bun chiar și în timpul Uniunii Sovietice.

Puterile occidentale au închis ochii la avansul naționalismului ucrainian tocmai pentru că el se opunea mai eficace Moscovei, dar țările mici din vecinătate, ca România și Ungaria, au devenit ostaticele acestei politici complezente. Ca să nu fisureze frontul de solidaritate cu Ucraina, reacțiile Bucureștiului față de politicile antiminoritare de la Kiev au fost mereu foarte timide.

Să ne amintim că exaltarea ajunsese în Occident la cote neverosimile, Maidanul părând în ochii unora un eveniment capital menit să resusciteze însăși ideea europeană, dar, încetul cu încetul, entuziasmul a pălit și vocile criticilor Ucrainei s-au auzit mai bine.

Dar mai important este că diplomația românească a înțeles că nu-și poate conserva autoritatea morală de a cere Kievului școli românești dacă nu menifestă eleganță față de școlile în limba maghiară din România. Avantajul e dublu: pe de o parte sporește presiunea asupra Ucrainei, pe de alta transformă Ungaria într-un aliat. Este de reținut inițiativa diplomatică a lui Liviu Dragnea care scria pe pagina sa de Facebook în 23 septembrie: ”Am vorbit la telefon cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, și am convenit două lucruri:
1. Noi vom rezolva problema apărută la Liceul Catolic din Târgu Mureș.
2. Ungaria va acorda din nou sprijin României pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.”

De ce Liviu Dragnea? Pentru că el, spre deosebire de ceilalți, putea garanta o soluție legislativă. UDMR va fi jucat în fundal un rol important. Pe urmele acelui telefon s-a desfășurat luni, 2 octombrie, la Cluj, întâlnirea dintre ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, și omologul său, Peter Szijjártó, urmată de două comunicate oficiale care confirmă hotărârea celor două guverne de a acționa împreună pe tema școlilor românești și ungurești din Ucraina și, în subsidiar, desigur, de a rezolva problemele bilaterale.

Dar în timp ce Peter Szijjártó se afla la Cluj, prim-ministrul Viktor Orban se găsea la Oradea la Universitatea Creștină Partium, unde avea să declare răspunzând unei întrebări: "Referendumul din Catalonia este o problemă internă a Spaniei și, în conformitate cu faptul acesta, Ungaria nu comentează subiectul” (www.kormany.hu ).

În aparență nu are nicio legătură cu tema școlilor și totuși declarația este legată strâns de aceasta. Căci, evitând să manifeste simpatie față de catalani, fie și numai dezaprobând violența guvernului spaniol, Viktor Orban dădea asigurări implicite României că nu va insista pe tema autonomiei secuiești. E o declarație care cu siguranță a fost bine primită, deși Viktor Orban avea și alte motive să o facă. În orice caz, relațiile româno-maghiare par să fi intrat într-o zodie mai bună.

Horațiu Pepine- DW-Bucureşti

Albanian Shqip

Amharic አማርኛ

Arabic العربية

Bengali বাংলা

Bosnian B/H/S

Bulgarian Български

Chinese (Simplified) 简

Chinese (Traditional) 繁

Croatian Hrvatski

Dari دری

English English

French Français

German Deutsch

Greek Ελληνικά

Hausa Hausa

Hindi हिन्दी

Indonesian Bahasa Indonesia

Kiswahili Kiswahili

Macedonian Македонски

Pashto پښتو

Persian فارسی

Polish Polski

Portuguese Português para África

Portuguese Português do Brasil

Romanian Română

Russian Русский

Serbian Српски/Srpski

Spanish Español

Turkish Türkçe

Ukrainian Українська

Urdu اردو