Misiune dificilă pentru noua guvernare de la Sofia

A fost o naştere grea. Copilul politic conceput în urma alegerilor anticipate din 12 mai a avut nevoie de ceva efort pentru a vedea în sfârşit lumina zilei, după ce rezultatul votului nu a asigurat niciunui concurent o majoritate clară. GERB, partidul neoconservator care condusese până la alegeri Bulgaria, a reuşit să strângă cele mai multe sufragii - dar nu suficiente pentru a forma noul Guvern; şi nici nu a găsit vreo formaţiune dispusă să i se alăture.

În atari condiţii, guvernarea a revenit socialiştilor, cel de-al doilea partid în ordinea mandatelor parlamentare obţinute la votul din 12 mai, alături de formaţiunea minorităţii turce DPS. Cele două ocupă împreună exact 120 de fotolii, adică jumătate din Legislativ. Votul de care mai aveau nevoie pentru a prelua formarea Cabinetului de la Sofia a venit de la partidul populist Ataka.

Prima misiune a noii echipe guvernamentale este de a recupera stabilitatea politică pierdută în urma protestelor din iarna trecută. În paralel, însă, Guvernul nou instalat va trebui să continue măsurile economice de austeritate. Plamen Oresarski, premierul cu experienţă de finanţist şi fără afiliaţie politică, pare a fi garantul stabilităţii financiare a Bulgariei, dimpreună cu ministrul său de Finanţe, Peter Ciobanov. Bulgaria pare a fi un model în acest sens printre statele cu datorii publice ale Uniunii Europene. Un alt motiv de preocupare pentru cei care vor guverna în viitorul apropiat la Sofia este reforma justiţiei, intens urmărită de la Bruxelles. Şi transparenţa uztilizării fondurilor europene este pe agenda imediată. De altfel, la Justiţie a fost numită Zinaida Zlatanova, fosta şefă a reprezentantei UE la Sofia; în administrarea acesteia revin fondurile europene - iar această învestiţie este un mesaj clar transmis instituţiilor comunitare. Dar jurista independentă va avea de lucru şi pentru a elibera procuratura şi corpul judecătorilor de influenţele politicului, aşa cum va trebui să creeze premisele unei transparenţe totale a contractelor publice. Nici dezvăluirile legate de ascultările convorbirilor telefonice ale politicienilor, acuze ce îi sunt aduse fostului ministru de Interne din perioada guvernării GERB Ţzvetanov Ţvetanov, nu constituie un dosar uşor pentru Zinaida Zlatanova; cu atât mai mult cu cât dacă acuzaţiile stau în picioare, acestea se pot întinde până la fostul premier Bojko Borisov. Mulţi observatori se tem, însă, că pentru a nu fi la rândul ei acuzată de vânătoare de vrăjitoare, noua putere va opera prudent cu acest dosar.

De fapt, prioritară rămâne continuarea reformei - or, în contextul măsurilor nepopulare pe care trebuie să le ducă mai departe, coaliţia va avea de furcă tocmai cu acel partid care i-a oferit votul de învestitură - populiştii de la Ataka. Cu un discurs anti-european, xenofob, antisemit şi antimusulman, Ataka a preluat din mers nemulţumirile populare şi a cotit-o, între timp, de la dreapta spre stângă, fluturând steagul antiglobalizării şi al interesului pentru săraci.

Un lucru e clar: noul guvern, compus în mare parte din tehnocraţi, nu se va putea sprijini pe o majoritate parlamentară stabilă. Şi mai greu pentru puterea învestită este că multe dintre elementele platformei guvernamentale se cam contrazic: austeritatea în vederea stabilizării financiare se cam bate cap în cap cu opţiunea pentru industrializare şi combatere a şomajului; şi cu reducerea preţurilor la energie, subiectul cel mai fierbinte de pe agenda publică bulgară şi argumentul electoral suprem al grupării Ataka. Pentru acest al doilea punct, Guvernul ar putea recurge la deschiderea porţilor Bulgariei pentru grupurile ruseşti de interese şi, eventual, la reluarea lucrărilor la centrala atomică de la Belene, fără suport popular sau de la Bruxelles.