1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Misiunea Discovery – o victorie discutabilă?

Rodica Binder10 august 2005

Totul e bine cînd se termină cu bine - un adagiu care se potriveşte de minune dramei misiunii navetei spaţiale Discovery, reîntoarsă pe pămînt după o dramatică cursă extraterestră.

https://p.dw.com/p/B14F
Echipajul "Discovery"
Echipajul "Discovery"Imagine: dpa - Bildfunk

Că expediţia a avut mai degrabă o valoare simbolică decît una strict ştiinţifică ţine de domeniul unei evidenţe pe care MÜNCHNER MERKUR a ţinut s-o sublinieze: „În pofida aterizării reuşite, acest zbor a constituit un blamaj tehnic care legitimează îndoielile europenilor privind utilitatea zborurilor cu echipaj uman în spaţiul extraterestru. Dar preşedintele Bush are nevoie de victorii astronautice şi de aceea orice spectacol de acest fel este binevenit”.

Oportunitatea unor expediţii costisitoare în vremuri de austeritate bugetară, cînd omenirea este confruntată cu alte probleme infinit mai grave decît cucerirea spaţiului cosmic: terorismul, sărăcia, foametea în ţările lumii a treia, şomajul sau – în ţările industrializate - lărgirea ochiurilor reţelei de asigurări sociale şi medicale .... este adusă în discuţie de SCHWÄBISCHE ZEITUNG azi.

Componenta strategică a expediţiei navetei Discovery este analizată de MANNHEIMER MORGEN care întrevede în programul american atît interesele politice cît şi cele strategice în planul concurenţei cu Europa, China şi Rusia.

Şi totuşi, reuşita expediţiei fascinează fiindcă, aşa cum relevă FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND , admirabilă rămîne relaxarea cu care NASA a reuşit să ducă la bun sfîrşit odiseea cosmică, politica extrem de transparentă a informaţiilor tehnice în pofida numeroaselor pane, toate acestea făcînd superflue întrebările europenilor privitoare la sensul unor astfel de aventuri cosmice. Înaripat de revenirea navetei pe Terra, preşedintele Bush visează deja la zborul americanilor pe Marte, scrie SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, Marte fiind planeta de unde Kagan, un publicsit de peste ocean, afirma că americanii ar fi venit pe pămînt în timp ce europenii, ar fi descins de pe de Venus ...

Pentru cotidianul italian LA REPUBLICA încheierea cu bine a misiunii este şi sfîrşitul unei aventuri la bordul unei navete ce aparţine de acum muzeului de antichităţi. Pentru a face descoperiri ştiinţifice nu este nevoie ca oamenii ci roboţii ultraperfecţionaţi să zboare pe Marte sau Venus – opinează pragmatic DE VOLKSKRAANT iar THE INDEPENDENT consideră expediţia cu succes încheiată spectaculoasă dar lipsită de sens. În optica cotidianului LE FIGARO, aterizarea navetei ... a fost un cîntec de lebădă.

„Nu da vrabia din mînă pentru cioara de pe gard”, ar trebui să fie, aşa cum scrie BASLER ZEITUNG, deviza agenţiei NASA şi în viitor.

Dacă naveta Discovery a aterizat cu bine pe pămînt, litigiul în jurul politicii nucleare a Iranului s-ar putea să aterizeze in faţa Consiliului de Securitate ONU, prognozează de la Viena ziarul KURIER. Europa şi-a epuizat arsenalul persuasiv, Teheranul supralicitează dar revine la masa tratativelor iar dacă Vestul va mai avea o şansă de succes, împiedicînd aducerea cazului în faţa Consiliului de Securitate, aceasta doar cu condiţia ca Washingtonul să sară peste propria lui umbră scrie BERNER ZEITUNG. Dar în baza căror culpe va putea fi sancţionat Teheranul se întreabă DER STANDARD, schiţînd scenariul unor şantaje reciproce. Pe de altă parte dacă Teheranul forţează nota, crezînd că americanii sunt prea ocupaţi cu Irakul pentru a mai interveni militar, s-ar putea ca paharul răbdării să se reverse totuşi, scrie LUXEMBURGER WORT.

Şi tocmai fiindcă Iranul forţează nota, crede REUTLINGER GENERAL ANZEIGER, indiciul este cît se poate de clar: Teheranul vrea bomba.

Tot azi, ziarele germane se ocupă intens de aşteptata decizie a Tribunalului Federal Constituţional privind legitimitatea organizării alegerilor anticipate. Campania electorală a început deja oricum, demult. Semnalăm în încheiere publicarea în ediţie electronică a cotidianului BERLINER ZEITUNG a unui articol intitulat ”Germana doar ca limbă străină?” Textul porneşte de la vizita la Sibiu a împuternicitului guvernamental Hans Peter Kemper pentru problemele etnicilor germani strămutaţi şi citează rugămintea primarului oraşului Sibiu Klaus Johannis adresată oaspetelui de la Berlin de a interveni pe lîngă autorităţile federale pentru ca limba germană să poată fi predată în continuare ca limbă maternă în şcolile germane din România. Deşi ministerul german de externe oferă asigurări că nu este informat asupra unor planuri ale Bucureştiului de predare în viitor a Germanei doar ca limbă străină, minoritatea germană din România este îngrijorată. Deşi împuternicitul guvernamental Hans Peter Kemper a luat în serios aceste temeri, este puţin probabil că guvernul german va putea interveni, fiindcă fondurile alocate în acest scop rămîn stabile iar cînd România va deveni membră a Uniunii Europene ea va trebui să-şi asume responsabilităţi financiare mai masive.