Misiunea Don Quijote

În anul 2029, la 13 aprilie, într-o vineri, va trece îngrijorător de aproape de pământ un asteroid mare de aproximativ 320 m. Astronomii au calculat o îndepărtare de numai 30.000 km, mai puţin cu 8 km decât distanţa la care sateliţii de televiziune înconjoară pământul deasupra ecuatorului. Corpul a fost descoperit în luna iunie a anului trecut, de unde şi denumirea ce i-a fost dată: „2004 MN 4”. Se înţelege că s-a creat o stare de alarmă, dat fiind că la o eventuală coliziune, asteroidul ar săpa în pămând un crater de dimensiuni considerabile. Măsurători extrem de precise efectuate ulterior la Institutul Max Planck de Astronomie au calmat spiritele. O coliziune cu pământul este exclusă.

Chiar dacă astfel de corpuri se apropie de pământ, statistic vorbind, o dată la 1300 de ani, pericolul nu poate fi exclus. Sunt deja înregistraţi mai mult de 200.000 de asteroizi care zboară prin sistemul nostru solar, în general pe orbite foarte îndepărtate de pământ. Panica la ideea apropierii catastrofale a unui astfel de corp de planeta noastră nu este totuşi foarte exagerată. În urmă cu un an şi jumătate, asteroidul „2004 FU 162”, având ce e drept numai 6 m, a trecut pe lângă noi la o distanţă de 6.500 km, mai mică decât a oricărui alt asteroid. De aceea, oamenii de ştiinţă caută soluţii de evitare a catastrofei cu mijloacele tehnice de care dispun. În această viziune se înscrie misiunea Don Quijote a Agenţiei europene de Astronautică - Esa. Ea urmăreşte să efectueze o manevră de deviere a asteroizilor aflaţi pe traiectorie către o posibilă coliziune cu pământul. Fără să existe un pericol iminent, în scopul testării metodei au fost deja alese două obiecte – asteroizii „2002 AT4” şi „1989 ML” -, urmând a se decide care va constitui în cele din urmă ţinta misiunii. Au fost de asemeni concepute condiţiile-cadru tehnice.

La misiune participă două sonde-pereche: Sancho şi Hidalgo; ele vor fi lansate cu o rachetă rusească Saiuz, dar îşi vor atinge obiectivul pe căi diferite. Rolul sondei Sancho este să se apropie de asteroid şi să-i urmărească traiectoria timp de 6 luni. Sonda va lansa cel puţin 4 sensori, care se vor înfige în suprafaţa asteroidului mare de aproximativ 500 m. Mini-rachetele vor forma o reţea de seismografe, cu ajutorul căreia vor fi înregistrate vibraţiile din interiorul asteroidului, informaţii din care poate fi dedusă structura acestuia.

Abia acum intervine Hidalgo, acţiunea lui fiind foarte scurtă, dar cu atât mai spectaculoasă. Cu o viteză de peste 45.000 km/h, la care a fost accelerată prin trecerea pe lângă Marte şi Venus, sonda grea de cca 400 kg va izbi frontal asteroidul, deviindu-i uşor cursul. Sancho, care va observa de la distanţă această manevră de deviere, reintră apoi în scenă. El se va apropia din nou de asteroid şi va măsura modificările survenite în traiectoria şi propria rotaţie a asteroidului.

Misiunea europeană Don Quijote este în fază de proiectare. Startul este prevăzut pentru deceniul viitor. Alegerea celor doi asteroizi candidaţi pentru test a fost determinată de factorul risc. Astronomii s-au asigurat că devierea minusculă a cursului nu poate plasa micul corp ceresc pe o orbită riscantă pentru planeta noastră. Apoi, el nu trebuie să aibă o viteză de deplasare prea mare, aşa încât Sancho să poată fi dirijat cu cât mai puţine corecturi ale cursului şi manevre de frânare. În sfârşit, ca formă, dimensiune şi constituţia suprafeţei, el trebuie să fie cât mai reprezentativ pentru un mare număr de asteroizi. Cel mai târziu în anul 2007 specialiştii de la Esa vor opta pentru unul din cei doi asteroizi ce urmează a fi atacat cu sonda Hidalgo. Dar încă de la sfârşitul acestui an trebuie să fie prezentate proiectele industriei pentru construcţia celor două sonde-pereche.