1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

2015, cel mai „negru” an; în 2016, fără mici şi frigărui

Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău1 ianuarie 2016

În 2016, moldovenii „nu vor mânca mici şi frigărui, dar de mâncare vor avea”. Este pronosticul optimist al liderului PL, Mihai Ghimpu, pentru anul care vine.

https://p.dw.com/p/1HVio
Imagine: picture-alliance/epa/D. Doru

În cei 6 ani de guvernare, PD, PLDM şi PL au adus Republica Moldova în pragul falimentului prin corupţie la nivel înalt şi proastă guvernare. În consecinţă, conform ultimului sondaj de referinţă, popularitatea celor trei partide aflate la guvernare a ajuns sub pragul de accedere în Parlament (6%), după ce, în noiembrie 2014, au câştigat alegerile parlamentare.

Fiecare anotimp cu premierul său

Anul 2015 este apreciat de experţii locali ca fiind cel mai complicat an din istoria Moldovei independente – anul în care fiecare anotimp în Moldova a venit cu premierul şi guvernul său – guverne „pro-europene” doar declarativ. În realitate, a continuat capturarea instituţiilor statului de către grupările oligarhice concrescute cu cele de crimă organizată. Inclusiv organele de anchetă şi cele de ocrotire a normelor de drept au îngenuncheat în faţa grupărilor obscure politico-oligarhice în 2015. Adevărul despre miliardul de dolari furat, în 2014, din sistemul bancar al ţării a rămas neelucidat, şefii instituţiilor de stat care au admis scurgerea banilor au rămas în funcţii, iar funcţionarii mărunţi care au îndrăznit să caute adevărul au fost demişi imediat şi intimidaţi.

Deşi pare incredibil, în Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, există funcţionari care primesc salarii de peste 100 000 de lei moldoveneşti (echivalentul a 4.700 de euro) – de zeci de ori mai mult decât şeful statului. Asta în timp ce salariul mediu pe economie este de 4000 de lei (190 euro), iar unii pensionari abia dacă primesc 250 de lei (11 euro). Culmea, anul acesta Ministerul Culturii a anulat până şi tradiţionalul concert de Revelion din Piaţa Marii Adunări Naţionale, invocând lipsa banilor.

La o simplă căutare pe Google, numele funcţionarilor publici cu salarii enorme le găsim în articole de presă despre maşinăria care întreţine sistemul oligarhic corupt din Republica Moldova. Sunt oameni bine plătiţi cu bani publici ca să ajute, de exemplu, firmele oligarhului principal să câştige licitaţiile cu bani mulţi sau sunt funcţionari care stabilesc tarifele la utilităţi – de exemplu, servicii prestate prin intermediari şi firme-căpuşă, care fac ca tariful pentru consumatori să crească esenţial.

Grupările politico-oligarhice şi-au asigurat suficiente pârghii şi resurse, inclusiv mediatice, pentru a putea zădărnici orice încercare de a demonta sistemul nociv pe care l-au construit. Toate acestea au generat nemulţumirea sau chiar furia maselor. De aproape jumătate de an, în centrul Chişinăului au loc proteste anti-oligarhice non-stop. Din acest punct de vedere, anul 2015 este anul în care societatea moldovenească „s-a trezit” şi a început să reacţioneze.

Moartea PD, PLDM şi PL a născut Platforma „DA”, pe Ion Sturza şi Maia Sandu

Protestele stradale au născut un partid care se vrea o alternativă pro-europeană – Platforma „Demnitate şi Adevăr”, au determinat şeful statului, care părea îngenuncheat, să reziste presiunilor şi să propună un candidat pentru funcţia de premier (Ion Sturza) care a declarat că scopul vieţii lui este „să le pună cătuşele” celor care au capturat statul şi pledează pentru „implementarea fără discuţii” a Acordului de Asociere cu UE. Protestele stradale au încurajat-o pe Maia Sandu să anunţe crearea unui nou partid pro-european aşteptat, bazat pe integritate şi profesionalism.

Republik Moldau Regierungsbildung
Premierul desemnat, Ion Sturza, alături de preşedintele Nicolae TimoftiImagine: DW/C. Grigorita

În 2015, a ajuns după gratii primul politician moldovean – liderul PLDM, ex-premierul Vlad Filat. Există suficiente elemente care demonstrează că ar fi vorba de o reglare de conturi între doi oligarhi – Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc, ultimul controlând Procuratura şi organele de drept. Dar există şi informaţii, care par verosimile, care îl inculpă pe fostul premier.

În materie de politică externă, în 2015, Moldova a stagnat, în cel mai bun caz. Nu s-au făcut reforme nici în vederea depolitizării justiţiei, nici în domeniul bancar. În aceste domenii lucrurile au regresat, iar în consecinţă, toţi partenerii de dezvoltare ai Moldovei au „îngheţat” proiectele cu Moldova. Din cauza creşterii inflaţiei şi scăderii dramatice a remitenţelor de la moldovenii care muncesc în străinătate, locuitorii Moldovei devin din ce în ce mai săraci, mai dezamăgiţi în partidele care s-au autoproclamat „pro-europene” şi, prin eşuarea lor, compromit însăşi noţiunea de europenism în rândul cetăţenilor moldoveni. Astfel, această clasă politică pretins pro-europeană face tot posibilul ca, la următoarele alegeri, la putere să acceadă forţe politice ostile interesului naţional şi cursului european de dezvoltare a ţării.

2016 poate fi un an al răzmeriţei

După decizia de marţi, 29 decembrie, a Curţii Constituţionale, prin care şeful statului a fost obligat să desemneze la funcţia de premier „candidatul propus de majoritatea parlamentară absolută”, la Chişinău se vorbeşte despre o lovitură de stat. Este de aşteptat ca după foarte posibila neînvestie a guvernului Sturza, pe 4 ianuarie 2016 (prima tentativă), „majoritatea parlamentară absolută” (de coagularea căreia se ocupă deja însăşi oligarhul principal al ţării), să-l propună pe controversatul oligarh Vlad Plahotniuc pentru funcţia de premier. Numai că de data aceasta, din cauza hotărârii de marţi a Curţii Constituţionale, chiar dacă ar dori se se opună desemnării lui Plahotniuc, şeful statului nu o va mai putea face.

Reiese că cetăţenii Republicii Moldova vor fi nevoiţi să-l accepte pe controversatul oligarh Plahotniuc la funcţia de premier, propulsat de „o majoritate parlamentară absolută”, constituită prin traseism şi mutări opace – ai cărei exponenţi, aşa cum arată sondajele, nu mai reprezintă poporul. În aceste condiţii mişcările protestatare se vor dinamiza. Platforma „Demnitate şi Adevăr” deja a anunţat că va organiza proteste masive pentru a bloca preluarea funcţiei de premier de către Vlad Plahotniuc.

Potrivit directorului executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, „eventuale violenţe în Moldova ar putea fi generate nu de ameninţările externe, cât de problemele interne, de nedorinţa clasei guvernante de a face schimbări, de nedorinţa politicienilor de a auzi nevoile cetăţenilor şi de a lucra în interesul cetăţenilor - sunt factori care pot duce la răzmeriţe în Republica Moldova”.

Fără reforme, nici vorbă de suport extern

Din punct de vedere economic, lucrurile se pot aranja, dar numai dacă ar fi soluţionată criza politică şi s-ar face rapid ordine în sistemul bancar şi în justiţie. În acest caz, sprijinul extern pentru Moldova ar veni aproape imediat. Cel puţin aşa susţin partenerii de dezvoltare. Dar probabilitatea depăşirii crizei politice în Republica Moldova, în 2016, este foarte mică. Şi asta pentru că în martie 2016 expiră mandatul actualului şef al statului Nicolae Timofti, iar un nou preşedinte va putea fi ales, de Parlament, cu cel puţin 61 de voturi (din totalul de 101). Misiune, aparent, imposibilă având în vedere actuala configuraţie politică din legislativ.

Alex Kremer, directorul de țară pentru Moldova al Băncii Mondiale a explicat într-o postare pe blog că Banca Mondială este optimistă în privința Moldovei. „Cu siguranță nu e cazul să ne facem iluzii. Nu există alte cuvinte care ar descrie mai potrivit recesiunea, seceta și frauda masivă în sectorul bancar, povara căreia o vor resimți generații de moldoveni. Frauda bancară se face parțial responsabilă de deprecierea leului, ratele înalte la dobânzi și creșterea prețurilor. (...) Dar prosperitatea Moldovei nu este un obiectiv prea îndepărtat. Pentru a-l atinge, e important să fie realizate următoarele acțiuni în 2016: să remediem situația în sectorul bancar. Banca Mondială a impus drept condiție pentru acordarea sprijinului bugetar efectuarea unor audituri diagnostice în alte trei bănci importante (Moldindconbank, Moldova Agroindbank și VictoriaBank). Primele rapoarte urmau să fie deja prezentate. Dacă acestea vor constata anumite carențe, Banca Națională va trebui să întreprindă acțiuni imediate pentru a le remedia”. De asemenea Alex Kremer propune pentru 2016 continuitate în sectoarele sociale, eliminarea intereselor private din instituțiile economice publice şi ajustarea finanțelor publice.