1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Moldovenii nu se pot despărţi de seceră şi ciocan

Vitalie Călugăreanu, Chişinău5 iunie 2013

Încă o hotărâre nocturnă scandaloasă a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova. Marţi seara, magistraţii Curţii au anulat legea care interzicea utilizarea simbolisticii comuniste în scopuri politice.

https://p.dw.com/p/18k3N
Imagine: AP

Decizia a fost luată la limită. Din cei patru judecători prezenţi, doar doi au votat pentru repunerea simbolisticii comuniste în legalitate. Cu toate acestea, conform legii moldoveneşti, hotărârea se consideră validă.

Legea care interzice simbolurile comuniste a fost votată pe 12 iulie 2012, la propunerea deputaţilor liberali. Comuniştii au contestat-o la Curtea Constituţională. În luna martie 2013, Comisia de la Veneţia a stabilit că această lege încalcă dreptul la libera exprimare. Într-o recomandare trimisă la Chişinău, Comisia de la Veneţia susţinea că acţiunile autorităților moldoveneşti contravin articolelor 10 şi 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care fac trimitere la libertatea de exprimare, şi că Parlamentul Republicii Moldova ar trebui să abroge legea, pentru a evita o condamnare la CEDO pe acest caz.

Editorialistul de la ziarul „Timpul”, care apare la Chişinău, Constantin Tănase, care este şi tatăl preşedintelui Curţii Constituţionale, scrie, în legătură cu hotărârea Curţii, că „nu Curtea Constituţională este vinovată de faptul că PCRM este încă cel mai mare partid politic din Republica Moldova și se bucură de un sprijin masiv din partea unei considerabile părți a societății”.

Sondaj

Potrivit rezultatelor sondajului „Barometrul Socio-Politic”, anunţate miercuri de IMAS-Chişinău, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, Partidul Comuniștilor ar obține 39% din voturile alegătorilor, Partidul Liberal-Democrat - 12,6%, Partidul Democrat - 8,6% şi PL - 7,5%. Alte partide nu ar trece pragul electoral. Din sondaj mai rezultă că moldovenii îl vor pe liderul comunist Vladimir Voronin preşedinte, chiar dacă realizatorii sondajului nu l-au inclus în lista peroanelor care ar putea candida. Egalitate de păreri atunci când este vorba de orientarea politică externă a Republicii Moldova. Astfel, 36 la sută dintre respondenţi pledează pentru orientarea spre Rusia şi tot atâţia pentru orientarea spre Europa. Doar 3% pledează pentru apropierea de România.

Ultima şansă

Analiştii politici susţin că actuala guvernare pro-europeană are ultima şansă de a convinge populaţia în următoarele 18 luni (atât a mai rămas până la următoarele alegeri parlamentare) că Moldova contează pentru UE şi că există şanse reale de integrare în marea familie europeană.

Noul premier Iurie Leancă şi noul preşedinte al Parlamentului Igor Corman au decis să întreprindă primele lor vizite oficiale la Bruxelles. Corman a declarat în ajun că va duce mesajul despre cum vor fi promovate reformele europene în Republica Moldova şi va vorbi despre necesitatea liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. Vizita va avea loc ca urmare a invitaţiei făcute de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz. „Trebuie să utilizăm din plin toate posibilităţile pe care pot să ni le ofere partenerii noştri europeni, astfel încât să construim Europa la noi acasă şi sper ca cetăţenii noştri să vadă rezultatele concrete ale procesului de integrare europeană”, a spus şeful Legislativului de la Chişinău.

Potrivit lui, semnarea Acordului cu UE privind anularea regimului de vize pentru moldoveni până la următoarele alegeri este un scenariu foarte realist, “iar summitul din toamnă de la Vilnius este doar un apropiat obiectiv în parcursul european al Moldovei”. Corman a menţionat că va da prioritate în Parlament proiectelor de legi privind relevanţa europeană. O altă prioritate ţine de restanţa la ratificarea tratatului privind regimul de frontieră cu România, “de aceea subiectul va figura pe agenda de lucru a Parlamentului la următoarele şedinţe”. (…) “Este important să punem punct acestui subiect, deoarece relația noastră cu România este una importantă. Acesta va fi un semnal și pentru partenerii noştri europeni”, consideră Igor Corman.