Money, money, money

"Între poveşti de groază şi romane de ficţiune" - aşa descrie HANDELSBLATT, în ediţia sa electronică, cele mai recente evenimente din Grecia.

"Decizia clubului euro de a acorda mai mult timp Atenei pentru a-şi pune la punct planul de criză nu este pe gustul FMI. Nici Berlinul nu mai are răbdare. În Bundestag se formează deja rezistenţă."

La Berlin, DIE WELT intră în culisele conflictului dintre principalii susţinători financiari ai Greciei falimentare."Dacă FMI iese din troica, atunci Germania va plăti un preţ şi mai mare. Grecia beneficiază de o perioadă de graţie prelungită cu încă doi ani pentru a-şi îndeplini sarcinile asumate. Decizia miniştrilor de finanţe din clubul euro este dublată de apropiata plată a tranşei de 31,5 miliarde de euro, care necesită însă şi o înţelegere politică, după cum a ţinut să precizeze şeful trezoreriei franceze Pierre Moscovici."

Situaţia nu este favorabilă contribuabililor germani. Tot din cotidianul berlinez aflăm că "Europa se teme de adevăr". "Grecia continuă să fie în impas. De peste doi ani, salariaţii cu venituri mici şi cei din clasa de mijloc sunt profund afectaţi de măsurile de austeritate. Vina pentru actuala situaţie revine elitelor, care refuză să avanseze. Actualul raport al troicii ar trebui să îndemne la reflecţie. Pentru a salva şi a menţine Atena în spaţiul de circulaţie a monedei unice este nevoie de timp şi bani. Actualele programe de ajutor vor transforma uniunea într-o Uniune de transfer. Iar un astfel de pas ar conicide cu recunoaşterea oficială a dispariţiei economiilor contribuabililor. Politicienii europeni refuză să privească adevărul în faţă, tocmai din teama de a nu îi speria pe alegători, sporind astfel problemele cu care se confruntă Europa în aceste zile."

Şi cum boala Greciei are caracter de epidemie, Spania şi Portugalia organizează împreună "prima grevă iberică din istorie", paralizând practic economia de pe întreaga Peninsulă Iberică. Elveţienii de la NEUE ZÜRCHER ZEITUNG detaliază motivele pentru care spaniolii şi portughezii au ieşit în stradă. "Guvernul conservator de la Madrid a distrus în mai puţin de 12 luni toate realizările din ultimii 35 de ani, reclamă sindicaliştii exemplificând prin relaxarea regimului concedierilor pe o piaţă a muncii unde rata şomajului a sărit de 25 la sută."

Criza se resimte puternic şi în sistemul bancar. "Tot mai puţini bani pentru Europa de Est", o analiză publicată de acealaşi ziar elveţian, prezintă pe larg detalii din bilanţurile băncilor occidentale care nu mai pun la dispoziţia filialelor din răsăritul continentului suficiente lichidităţi. "Iniţiativa Vieneză constată o continuă retragere a fondurilor din conturile băncilor din Europa Centrală şi de Est, coordonată de către băncile mamă. Iniţiativa Vieneză este sprijinită de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, de Banca Mondială, de Fondul Monetar Internaţional, de Banca Europeană pentru Investiţii şi de Comisia Europeană şi are ca scop blocarea unei eventuale retrageri necoordonate a fondurilor din fostele statele comuniste."

La vremuri de criză se înmulţesc şi delictele. O realitate cu care sunt din ce în ce mai des confruntaţi germanii. Cine se află în spatele delictelor? Tot mai mulţi romi din România şi Bulgaria, dacă analizăm numeroasele razii efectuate în ultimele zile în Bazinul Ruhr.

"Gata, trebuie să plece!" (taz), "Un bloc plin de tâlhari" (RHEINISCHE POST), "Cartierul central al bandiţilor din Europa de Est" (BILD) - sunt doar câteva din titlurile prin care presa germană atrage atenţia asupra locuitorilor unui bloc din Duisburg, locuit în exclusivitate de romi din Bulgaria şi România. Despre prostituţie cu minore, despre furturi şi tâlhării, despre trafic de persoane scriu în detaliu jurnaliştii germani atunci când relatează de la faţa locului. Dar nu îi uită nici pe guvernanţii de la Bucureşti şi Sofia, principalii vinovaţi de eşecul integrării acestei minorităţi, în ciuda miliardelor din fondurile europene, care nu au fost accesate de autorităţile de drept.