Mulţi au fost, puţini au rămas

De aproape două decenii, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) îi pregăteşte pe cei care au dorinţa de a transforma un vis îndrăzneţ, acela de a zbura în spaţiu, în realitate. Printre altele, viitorii astronauţi se antrenează într-un laborator, copie fidelă a Laboratorului ştiinţific european Columbus.

"Practic, acesta este Laboratorul ştiinţific Columbus; modulul european ataşat Staţiei Spaţiale Internaţionale. Aici, la noi, sunt instruiţi astronauţi din întreaga lume, nu numai din Europa", explică Samantha Cristoforetti.

În "adevăratul" laborator Columbus, echipele de astronauţi-cercetători dispun de aparatură sofisticată pentru efectuarea a trei categorii de experimente: stiinţa materialelor, fizica fluidelor şi bio-medicină spaţială. Columbus este singurul avanpost orbital unde se fac experimente în condiţii de imponderabilitate.

Drumul italiencei în vârstă de 32 de ani până la centrul de instruire din Köln a fost lung. După ce a studiat aeronautică şi tehnică aerospaţială la München, Toulouse şi Moscova, Samantha a lucrat, ani de zile, ca pilot pe avioane de luptă la Forţele Aeriene din Italia. În 2008, când ESA a anunţat că face înscrieri online pentru şcoala de astronauţi, şi-a încercat norocul.

"Cred că mi-a luat vreo lună, patru duminici la rand, să completez toate formularele pentru că am vrut să mă prezint cât mai bine cu putinţă. A fost important să procedez aşa având în vedere că din cei 8000 de candidaţi care s-au înscris online, au fost selectaţi, în prima fază, numai 1000", îşi aminteşte ea.

La sfârşitul tuturor etapelor au fost alese şase persoane. Samantha este singura femeie din grup. Colegii ei de generaţie provin din Danemarca, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Italia. "Nu simţim că între noi ar exista bariere culturale. Comunicăm în engleză sau în alte limbi pe care le cunoaştem", mărturiseşte Samantha - care stăpâneşte cinci limbi străine.

"Grupul are un fel de identitate europeană"

, mai spune ea. Femeia se bucură că, în anii ce vor veni, va avea ocazia să zboare în spaţiu ca reprezentant al ESA, cu toate că americanii sau ruşii sunt mult mai prezenţi în acest domeniu ca europenii.

În 2009, bugetul ESA a fost de circa 3,6 miliarde de euro. Pentru cetăţenii celor 18 state membre ale Agenţiei, suma reprezintă o povară fiscală anuală de mai puţin de zece euro pe cap de locuitor. Prin comparaţie, americanii plătesc pentru activitatea NASA de aproape patru ori mai mult. "Suntem relativ mici, dar calitatea contribuţiei noastre la explorarea spaţiului este recunoscută şi apreciată", mai spune Samantha.

Până la primul zbor în spaţiu, cei şase elevi ai Agenţiei mai au însă multe de învăţat. Instruirea durează câţiva ani de zile. După aceea, proaspeţii astronauţi vor fi invitaţi să ia parte la prima lor misiune. "Probabil că prima posibilitate se va ivi în 2013 sau 2014. Aceasta este perioada de timp minimă de care avem nevoie ca să fim într-adevăr pregătiţi pentru un asemenea pas. Bineînţeles, fiecare dintre noi speră să i se acorde o şansă cât mai curând."

Autori: Susanne Henn, Claudia Ştefan
Redactor: Petre M. Iancu