Mulţumim piratului iubit!

Circuitul economic al pirateriei a ajuns la o asemenea stabilitate, în dreptul coastelor somaleze, încat a devenit, pentru toţi cei implicaţi, o afacere nu numai profitabilă, ci şi calculabilă în avans. Iar cei care au de câştigat nu sunt numai piraţii, a subliniat la Berlin Anja Shortland, autoarea studiului DIW şi profesor la Brunel University, din Marea Britanie.

Se caută piraţi

”Este un job atractiv, pentru bărbaţii somalezi şomeri”, spune autoarea studiului DIW. ”Venitul anual pe cap de locuitor e de sub 300 de dolari americani. În timp ce la o navă capturată se câştigă până la 15.000 de dolari. Au apărut în Somalia pieţe noi, unde se vând diverse alimente, pieţe care nu au existat de fel, până nu demult. Regiunile de coastă se dezvoltă încet, încet.”

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) arată într-un raport că foare multe familii somaleze trăiesc, direct sau indirect, exclusiv din piraterie. Se presupune că banii câştigaţi în Somalia din răscumpărări ajung până la 5 milioane de dolari, dintre care o bună parte reintră în circuitul economic local.

În 2009, atacurile piraţilor s-au dublat faţă de anul precedent, ajungând la 217, dintre care 47 de capturi. De la începutul lui 2010, au avut loc 27 de capturi de vase comerciale, iar 544 de persoane au fost răpite.

Din ţânţar armăsar

Trupele marine internaţionale şi companiile de asigurări au şi ele de câştigat din fenomenul pirateriei, atâta timp cât nu se ajunge la o escaladare a situaţiei, spune Shortland:

”Pentru trupele marine e de asemenea important să-şi facă datoria din nou, după Irak, Afganistan şi Bosnia. Iar pentru companiile de asigurări, pirateria reprezintă o afacere uriaşă. Pentru acestea, situaţia ideală este aceea în care atacurile sunt puţine, în schimb teama faţă de piraţi este foarte mare. Atunci când se face din ţânţar armăsar, firmele de asigurare câştigă cel mai bine.”

Somalezii şi protecţia mediului

DIW consideră că întărirea trupelor internaţionale în dreptul Golfului Aden şi al coastei somaleze nu va combate fenomenul. Autoarea studiului consideră că singura soluţie viabilă ar fi ca somalezii să ajungă în situaţia de a-şi dezvolta economia locală şi fără piraterie. ”Singura speranţă ar fi într-o pază de coastă formata din somalezi, dar finanţată de comunitatea internaţională”, a declarat Shortland la Berlin.

Până atunci însă, somalezii se ocupă activ cu... protecţia mediului. Studiul DIW a mai găsit un avantaj de partea pirateriei:

”Pirateria înseamnă şi protecţia mediului pentru că braconierii se gândesc de două ori înainte de a-şi începe activităţile, în apropierea coastelor Somaliei sau ale Keniei. Se pare că multe bancuri de peşti din zonă s-au regenerat”, a declarat Shortland la Berlin.

Autor: Lavinia Piţu, DW- Berlin
Redactor: Robert Schwartz