Muncitori ilegali din România - prin firme intermediare, pe viitorul aeroport din Berlin

Pe bulevardul Britzer Damm, din cartierul berlinez Neukölln, locuiau până nu demult 60 de persoane într-un apartament de trei camere. Mulţi dintre ei au reuşit să fugă. Ceilalţi sunt ţinuţi sub teroare şi ameninţaţi de diverşi cetăţeni romi din România şi Serbia să nu stea de vorbă cu autorităţile.

Poliţia berlineză cercetează un nou caz de criminalitate organizată, în care persoane naive din Europa de Est, în cautare disperată de un trai mai bun, sunt aduse la muncă ilegală în Germania.

DW a ajuns în posesia unor informaţii exclusive, conform cărora cei 60 de români, din judeţele Iaşi, Vaslui şi Timiş au fost aduşi în martie cu un autocar la Berlin, cu promisiunea unor slujbe de îngrijitori, pe şantierul viitorului aeroport Berlin Brandenburg International (BER). Li s-a spus că vor primi 600 de euro pe lună, cazare şi transport. Despre contractele semnate, victimele nu pot să spună mare lucru, în condiţiile în care au semnat nişte documente scrise în limba germană, din al căror conţinut şi-au putut citi cel mult propriile nume.

Consecinţele naivităţii cu care sperau să câştige mai mulţi bani în străinătate au fost că “au primit 100 de euro de Paşti şi câte 5 euro pe zi, ca să nu moară de foame”, reiese din surse confidenţiale.

3 iunie 2012 - data inaugurării aeroportului

Conform informaţiilor actuale, există cel puţin doi subcontractori, ambii de etnie romă, care i-au adus pe muncitori la Berlin: un cetăţean român din zona Moldovei şi un sârb care locuieşte în Germania. Muncitorii erau luaţi în fiecare dimineaţă de la staţia de metrou de lângă aeroport şi transportati până la locul de muncă, într-un autobuz fără numere de înmatriculare. Identitatea lor nu era verificată conform legislaţiei germane. Unul dintre intermediari, care vorbea limba germană cu personalul de la intrare, le lua actele de identitate, pe care le păstra până la încheierea programului.

Un aspect important este şi faptul că subcontractorii le deschisesera muncitorilor firme de curăţenie fictive, în schimbul sumei de 130 de euro, pe care aceştia din urmă ar fi urmat să o returneze, din salariu. Astfel de firme, apărute peste noapte, au devenit de altfel un trend în rândul imigranţilor est-europeni. Ele le facilitează proprietarilor prestarea unor servicii fără permis de muncă iar, în plus, aceştia primesc ajutoare sociale, în cazul în care firma nu aduce profituri. Statisticile arată că, în ultimii doi ani, fiecare a treia firmă din Republica Federală aparţine unui străin, majoritatea est-europeni.

Din 2006, construcţia aeroportului Berlin Brandenburg International e cel mai mare şantier din Europa. BER urmează să fie al doilea aeroport din Republica Federală ca număr de pasageri, după cel din Frankfurt pe Main.

Se pune întrebarea în ce măsură ştiu responsabilii aeroportului de firmele subcontractoare, la care au ajuns să lucreze românii. Pe de altă parte, e clar că măsurile stricte de securitate impuse de legislaţia germană nu au fost respectate. Şi aceasta pe o perioadă de o lună şi jumătate.

Purtătorul de cuvânt al aeroportului, Ralph Kunkel, citat de televiziunea RBB, spune că cei 60 de muncitori primiseră o legitimaţie comună temporară, până la finalizarea documentelor personale. În jur de 300 de persoane, din cele 6000 angajate pe şantier, intră la serviciu cu astfel de legitimaţii, a mai declarat Kunkel. DW nu a reuşit, până la publicarea acestui articol, să obţină un punct de vedere din partea biroului de presă al aeroportului BER.

Suma de 600 de euro promisă românilor de la aeroport reprezintă aproape jumătate din tariful oficial pentru îngrijitori pe şantiere în Germania, respectiv 7,33 euro pe oră, a declarat pentru DW Bettina Wagner, reprezentantul Biroului de consultanţă pentru muncitori detaşaţi din Berlin. Instituţia, la care au apelat câteva dintre victime, e afiliată Uniunii Sindicatelor Germane (GDB) şi caută în momentul de faţă un alt adăpost pentru cei zece români rămaşi în apartamentul din cartierul Neukölln. “Acestor oameni, care au un statut social precar, li s-a promis că vor lucra legal în construcţii. Ei acceptă, din disperare”, a mai declarat Wagner.

Caz des întâlnit

Muncitorii de la aeroport, rămaşi pe drumuri, fără loc de muncă şi fără bani, spun că sunt ameninţaţi şi bătuţi de diverse persoane trimise de intermediari, pentru a nu oferi declaraţii autorităţilor. Nu se pot întoarce în ţară, iar “angajatorii” lor le cer înapoi “datoriile” pentru transport şi cazare. “Jobul” lor s-a încheiat brusc, la o zi după ce televiziunea publică germană ARD şi postul local RBB au vorbit în două emisiuni despre măsurile de securitate de pe şantierul aeroportului şi inclusiv despre est-europenii care muncesc acolo ilegal.

Doamna Constanţa Georgescu, şeful Secţiei Consulare din cadrul Ambasadei României la Berlin, a declarat pentru DW că nu i s-a solicitat ajutorul direct din partea persoanelor în cauză. “Am vorbit cu doamna Wagner şi rămăsese să ne contacteze din nou cineva de la Biroul de consultanţă pentru muncitori detaşaţi. Ambasada României îi va sprijini dacă doresc să se întoarcă în România. Vom găsi modalităţile cele mai simple pentru a le acorda ajutor.”

Bettina Wagner vorbeşte de un caz întâlnit pe nenumărate şantiere din Republica Federală. Firme de construcţii caută prin subcontractori muncitori din Europa de Est, pe care îi angajează ca zilieri, fără a le asigura condiţiile de muncă si salariile impuse de legislaţia germană.

Pe şantierul BER se pare că nu au fost aduşi numai români, ci şi polonezi şi bulgari. Iar autocarul cu care au fost transportate persoanele din România avea numere de înmatriculare bulgăreşti.

Poliţia din Berlin derulează în prezent o anchetă pentru anihilarea întregii bande de crimă organizată, prin intermediul căreia au fost aduşi la aeroportul BER muncitorii din Europa de Est.