1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Muzica suedeză vinde mobile Ericsson şi maşini Volvo

Dana Grigorcea13 septembrie 2004

După Statele Unite şi Marea Britanie, Suedia este al treilea exportator mondial de muzică. Succesul se datorează pe de o parte unui ministru al economiei meloman, iar pe de alta unei excelente strategii de marketing. Exportul de muzică aduce Suediei în jur de 780 de milioane de euro anual.

https://p.dw.com/p/B2tq
Imagine: AP

De la lansarea sa, în 1974, ABBA a vândut peste 300 de milioane de albume. Cu o cifră mai mare de vânzări nu se poate lăuda decât formaţia Beatles. Urmează o serie de nume sonore precum The Cardigans, Roxette sau The Hives.

Dar Suedia nu străluceşte numai în domeniul muzicii pop. Mezzo-soprana Anne-Sophie von Otter, cunoscută în special pentru interpretarea partiturilor de Schubert, a primit anul acesta premiul Grammy pentru cea mai bună solistă. O altă marcă de succes made in Sweden este muzica jazz. În fruntea acestei categorii se află cu siguranţă formaţia Esbjörn Svensson.

Cum se poate explica o astfel de ascensiune fulminantă pe piaţa muzicii mondiale? “După război, Suedia nu a fost chiar săracă”, explică Holger Larsen, profesor muzicolog la Universitatea din Stockholm. “Muzicienii îşi puteau permite aparatură profesionistă. Tinerii noştri vorbeau limba engleză fluent, aşa că am urcat repede pe valul muzicii americane şi britanice. Nici astăzi n-am reuşit să ne afirmăm cu texte în limba maternă. Şi totuşi, se poate vorbi de o muzică tipic suedeză. Există o notă melancolică, un moll care ne face inconfundabili.”

Într-adevăr, influenţa folclorului suedez în muzica unor formaţii ca ABBA sau Roxette este de netăgăduit. Mulţi compozitori au recunoscut că sunt marcaţi de lecţiile de muzică folclorică din şcoală. De asemeni, piesele moderne pe ritmuri folclorice sunt cele mai premiate la festivaluri.

Ministrul suedez al economiei, Leif Pagrotsky, a iniţiat şi o premiere anuală a formaţiilor suedeze de succes mondial. Pagrotsky a făcut din exportul muzicii o prioritate a economiei suedeze. El participă în persoană la toate întâlnirile branşei, precum şi la expoziţii ca Midem sau Popkomm.

“De exportul muzicii suedeze nu profită doar muzicienii”, susţine managerul biroului de export, Christer Lundblad. “Muzica este cea mai bună reclamă pentru Suedia.” Statul ia în serios această afirmaţie şi finanţează numeroase proiecte ale acestui birou de export. De campanii de marketing si organizări de concerte se ocupă atât centre culturale, cât şi ambasade.

“Muzica suedeză atrage turişti în Suedia”, spune Lundblad. “Muzica atrage şi oameni de afaceri iubitori de muzică. Putem spune că vânzarea muzicii suedeze încurajează vânzarea telefoanelor mobile Ericsson şi a maşinilor Volvo.”