1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

NATO şi viitorul

Andreas Flocke/Petre Iancu1 decembrie 2003
https://p.dw.com/p/B1m2

Sesiunea de toamnă a alianţei NATO a început la Bruxelles, mai întîi prin reuniunea de azi şi de mîine a miniştrilor apărării , pentru a continua apoi cu întîlnirea, în zilele de 4 şi 5 decembrie, a miniştrilor de externe din statele membre. Sesiunea îşi propune să demonstreze că litigiul provocat de atitudinile divergente privind intervenţia irakiană a fost depăşit iar NATO este în stare de acţiune.

In consecinţă, la Centrala NATO din Bruxelles s-au depus eforturi serioase spre a se acredita ideea, că actuala sesiune de toamnă a alianţei nu ar fi decît o reuniune de rutină. Or, controversele şi divergenţele din cadrul alianţei, care s-a ţinut lanţ în ultimele luni, nu şi-au pierdut mai nimic din acuitate, rămînînd, dimpotrivă, foarte aprinse. Nerezolvat continuă de pildă să fie litigiul cu privire la relaţiile dintre alianţa nordatlantică şi UE. Aceste raporturi sunt grav afectate de insistenţa unor state ale bătrînului continent de a crea un cartier general pentru viitoare operaţiuni militare ale UE. Acest proiect, categoric refuzat de SUA, i-a stîrnit ambasadorului american la NATO un comentariu alarmat, Richard Burns subliniind că alianţa nordatlantică se confruntă cu cea mai amplă ameninţare de la finele războiului rece încoace.

Secretarul general al NATO, lordul George Robertson, care se găseşte la sfîrşitul mandatului său la cîrma alianţei, a susţinut punctul de vedere american, respingînd concurenţa internă şi dublarea structurilor NATO ţşi ale comunităţii Europene. Robertson a reliefat textual că "dublarea competenţelor sau competiţia dintre NATO şi UE trebuie evitate, aceasta fiind opinia unanimă a celor care s-au reunit în cursul unei şedinţe de criză a alianţei, din octombrie".

In cursul actualei sesiuni se vor discuta şi actualele operaţiuni militare ale NATO, în speţă cele conduse de alianţă în Kosovo şi Bosnia, unde se află 27.ooo de militari. Numărul lor urmează să fie sensibil redus, date fiind ameliorarea situaţiei securităţii din zona balcanică, precum şi eforturile de combatare a terorismului global în Afganistan şi Irak, depuse de unele state ale NATO. In Bosnia, UE ar putea să preia de la ESFOR o serie de competenţe prin cooperarea cu alianţa nordatlantică, transpunînd aşadar ceea ce s-ar putea numi "modelul macedonean". Un atare proiect fusese respins iniţial de SUA, care şi-au flexibilizat însă, între timp, poziţia.

Trupele de protecţia din Afganistan sunt conduse în prezent de NATO. In cadrul pactului defensiv occidental toată lumea este de acord, că misiunea acestor trupe trebuie extinsă în nafara capitalei Kabul. Dar miniştrii apărării din cele 19 state membre sunt obligaţi să se confrunte la Bruxelles cu neajunsurile situaţiei securităţii afgane . Probleme ridică între altele livrarea de echipament şi piese de schimb precum şi de elicoptere, de luni de zile reclamate de comandamentul militar al forţelor occidentale din Afganistan.

La Bruxelles se va face totodată un bilanţ provizoriu al modernizării forţelor NATO, hotărîtă la summitul de la Praga, împreună cu edificarea unei forţe de intervenţie rapidă, aptă să fie dislocată într-un răstimp de 5 zile în orice punct de criză de pe glob. In context, Germania are o problemă spinoasă, pe care ministrul federal al apărării a identificat-o după experimentele strategice derulate nu de mult la Colorado-Springs, în SUA. Struck declarase atunci că se pronunţă în favoarea discutării urgente în forul legislativ berlinez "a posibilităţii ca asemenea acţiuni militare să nu mai presupună o prealabilă aprobare parlamentară, ci instituirea unui for special, care să facă inutilă o dezbatere în toată regula, a întregului Bundestag". Un asemenea for ar fi fost în măsură să hotărască mai rapid, şi deci în timp util, participarea la o eventuală intervenţie militară a alianţei. Or, partidele coaliţiei guvernamentale de stînga din Germania s-au opus vehement acestei propuneri, astfel încît ministrul german al apărării se văzuse nevoit să renunţe la cererea sa. Motiv pentru care Struck s-ar putea vedea confruntat cu întrebări pe cît de critice, pe atît de incomode din partea omologilor săi din NATO.