NATO nu intervine în conflictul de frontieră turco-sirian

Lavrov nu a lăsat în faţa presei, la sediul NATO din Bruxelles, niciun dubiu că se referă şi la state NATO când vorbeşte de "forţe străine". Şeful diplomaţiei de la Moscova a şi cerut de altfel statelor NATO să se folosească de influenţa pe care o au asupta opoziţiei din Siria. Guvernul preşedintelui Bashar al Assad nu este vinovat de tot ce se întâmplă în ţară, susţine Lavrov. Această optică ar fi mult prea simplistă. Armistiţiul trebuie respectat de ambele tabere, a mai declarat Lavrov după întâlnirea cu miniştrii de Externe din ţările NATO.

O cu totul altă interpretare aparţine şefei diplomaţiei americane, Hillary Clinton. Administraţia americană apreciază că Siria se află la răscruce; preşedintele Assad nu mai are decât o singură carte în mână - să aplice planul de pace al emisarului ONU, Kofi Annan. "În caz contrar trebuie să ne gândim la măsuri suplimentare", a mai spus Clinton la Bruxelles. Fără a numi concret Rusia care oferă prin tradiţie sprijin Siriei, Hillary Clinton a mai adăugat: "Responsabilitatea nu aparţine numai regimului din Siria. Ea a fost transferată şi asupra celor care sprijină Siria. Aceia sunt acum nevoiţi să explice de ce continuă violenţele în acea ţară."

Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, s-a arătat dezamăgit şi neliniştit de violenţele care continuă în Siria. "Cer tuturor părţilor, în special regimului Assad, să respecte în sfârşit armistiţiul. Vom avea consfătuiri cu Rusia în privinţa paşilor următori. Este important ca statele comunităţii internaţionale să rămână unite pe fundalul situaţiei critice din Siria. Regimul Assad trebuie să ştie că nu se poate baza necondiţionat pe Rusia sau alte forţe. Noi ne implicăm uniţi în favoarea încetării violenţelor", a spus Westerwelle.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că cele 28 de state membre ale alianţei nu planifică operaţiuni în Siria: "Nu avem intenţia de a interveni în Siria. Nu intenţionăm să acţionăm", a evidenţiat Rasmussen. Anterior, guvernul turc afirmase, după bombardarea teritoriului Turciei cu proiectile lansate din Siria, că în acest fel nu este atacată numai Turcia ci întreaga alianţă NATO. Articolul cinci al acordului NATO obligă într-adevăr toate statele membre să vină în ajutorul unui stat membru dacă este agresat. Rasmussen a declarat că, bineînţeles, orice problemă de securitate a unui stat membru este discutată şi tratată ca atare, dar că Turcia nu intenţionează să activeze articolul cinci. Delegaţia Turciei a confirmat această poziţie.

Alianţa NATO îşi propune să observe cu atenţie situaţia la graniţa turco-siriană. Hillary Clinton a amintit că Turcia este afectată direct de situaţia din Siria. "Nu pierdeţi din vedere că acest conflict are loc exact la graniţa teritoriului NATO", a declarat ea la Bruxelles. "Partenerul nostru Turcia simte efectele conflictului prin afluxul de refugiaţi, care sunt primiţi cu mărinimie. În plus, două persoane au fost ucise în Turcia în urma tirurilor de artilerie", a adăugat Clinton.

Serghei Lavrov a ajuns la o cu totul altă concluzie. El a declarat că situaţia de la frontiera Turciei demonstrează că taberele de refugiaţi sunt în realitate baze de retragere pentru luptătorii rebeli. Termenul de refugiat este folosit abuziv în context, a mai spus Lavrov.

Reuniunea Consiliului NATO-Rusia a arătat, dincolo de declaraţii privind interesele strategice comune, cât de diametral opuse sunt poziţiile în privinţa conflictului din Siria.

Bernd Riegert / IA

Robert Schwartz