Nedorită sau imposibil de avut

În 1999, la uniunea monetară aderau unsprezece ţări europene. Extinderea monedei unice a continuat şi către Est cu Slovacia (2007) şi Slovenia (2009) şi s-a oprit, deocamdată, la Estonia. Despre celelalte ţări est-europene acceptate în UE, în 2004 respectiv 2007, nu poate fi vorba.

Polonezii încă mai plătesc în vechea monedă, iar visul oficialilor de la Varşovia de a vedea Polonia integrată, în 2012, şi-n zona euro s-a spulberat de mult. La sfârşitul anului 2010, abia îndrăzneau să şoptescă timid un nou termen: 2015. Oficial, polonezii susţin că nu se grăbesc cu introducerea monedei unice. "N-are rost să aderăm acum la zona euro, mai ales că anumite ţări membre se confruntă cu probleme mari", a spus şeful Băncii Naţionale, Marek Belka.

Criza financiară a strecurat îndoiala şi printre oamenii de rând. Conform unui nou sondaj de opinie, aproape jumătate dintre polonezi sunt sceptici şi se tem că introducerea monedei euro va duce la majorări de preţuri. Indiferent de voinţa aleşilor sau a poporului, Polonia nici măcar n-a fost invitată să ia loc în sala de aşteptare fiindcă nu îndeplineşte nici pe departe criteriile de aderare, aşa că, până una-alta, zlotul rămâne rege.

Spre deosebire de restul ţărilor membre, Danemarca nu poate fi considerată un candidat în adevăratul sens al cuvântului. În septembrie 2000, danezii au refuzat prin referendum moneda europeană.

Cine are, nu mai vrea

Ungaria, care la 1 ianuarie 2011 a preluat preşedinţia UE pentru o jumătate de an, nici măcar n-a menţionat un termen. Ţara "se apropie de zona euro pe an ce trece", a afirmat premierul Viktor Orban. Experţii estimează că Ungaria ar putea fi primită în club în 2015.

Deficitul bugetar de peste 3% al Bulgariei l-a determinat pe şeful guvernului de la Sofia, Boiko Borissow, mai întâi să spună că "ţara nu aderă, deocamdată, la zona euro", iar apoi să recunoască spăşit următoarele: "Practic, i-am minţit pe colegii de la Bruxelles atunci când le-am spus ca suntem pregătiţi să trecem şi noi la noua monedă."

Cehia nu se grăbeşte, România mai are de aşteptat - probabil până în 2015, iar Letonia şi Lituania vor privi cu invidie mulţi ani de-acum încolo la moneda nouă şi strălucitoare care circulă deja în ţara vecină, Estonia.

La multă vreme după introducerea noilor bani, printre veteranii uniunii monetare părerile sunt împărţite. Cel puţin în Republica Federală, aproape jumătate din populaţie şi-ar dori înapoi vechea marcă germană. Peste 40% din cetăţeni consideră că moneda euro ar trebui păstrată, iar circa 4% cred că e nevoie de o monedă de schimb nouă-nouţă.

De păreri diferite sunt şi experţii germani. Dacă unii recomandă reintroducerea mărcii germane citându-l pe Ralf Dahrendorf, filozoful şi politicianul care în 1995 susţinea că "moneda euro nu va uni continentul, ci îl va scinda", alţii cred că moneda euro este un model de succes şi că ar trebui păstrată cu orice preţ.

Autori: DPA, Claudia Ştefan
Redactor: Robert Schwartz