Nervi mulţi

Mlaştina corupţiei bulgare sub o lumină crudă, titrează azi cotidianul elveţian Neue Zuercher Zeitung, care se referă la acuzaţiile de complicitate cu prinţul moştenitor italian, Vittorio Emmanuele, planînd asupra fostului premier şi ţar al Bulgariei, Simeon Sakskoburgotsky. Cei doi descendenţi de regi sunt veri, iar justiţiile din Italia şi Bulgaria îi suspectează de activităţi mafiote derulate între altele prin intermediul lui Pier Paolo Cerani, un partener de afaceri al prinţului moştenitor italian.

Ziarele occidentale se ocupă azi în special de relaţiile transatlantice, privite din unghiul vizitei efectuate la Viena şi Budapesta de preşedintele american George Bush, care participă la summitul SUA-UE.

Cotidianele franceze şi elveţiene informează pe larg despre maniera în care premierul parizian de Villepin, pradă unei crize de nervi, nu s-a mulţumit doar să-l acuze pe şeful opoziţiei de laşitate, ci a acţionat în judecată şi trei ziarişti. Gazetarii sunt autorii unor cărţi pe marginea afacerii Clearstream, care-l acuză pe De Villepin de manevre ilegale menite să-l discrediteze pe rivalul său la preşedinţie, Nicolas Sarkozy.

O mare nervozitate domneşte şi în tabăra guvernamentală germană, e de părere elveţianul Tages-Anzeiger din Zuerich, care se referă la atacurile virulente la adresa preşedintelui Koehler lansate de expertul financiar social-democrat Joachim Poss. In reacţie la cererea preşedintelui Koheler, ca guvernul berlinez să procedeze mai hotărît la reforme serioase, demnitarul social-democrat îl învinuise pe şeful statului german că ar fi trecut „în fruntea unei coaliţii de atotştiutori”.

In ce priveşte vizita europeană a lui Bush, ziarul maghiar Nepszabadsag îl elogiază pe şeful Casei Albe, pentru despărţirea sa de Yalta, şi pentru indirectele sale critici la adresa predecesorului său Eisenhower, care n-a împiedicat URSS, după război să înăbuşească răscoala din Ungaria, din 1956. „La o jumătate de secol dela răscoala ungurilor”, vizita lui Bush la Budapesta”, scrie ziarul, „produce în rîndul maghiarilor o satisfacţie egală celei iscate de scuzele prezentate în 1992, în parlamentul Ungariei, de către Boris Elţin”, (pe-atunci preşedintele Rusiei pentru intervenţia militară sovietică din 56, care a înăbuşit-o).

Pe de altă parte, diverşi editorialişti scot în evidenţă divergenţele care grevează în continuare relaţiile americano-europene. La Libre Belgique estimează totuşi că „raporturile transatlantice”, grav avariate de campania din Irak şi de diferenţele privind modul în care trebuie dusă lupta împotriva terorismului s-ar fi „ameliorat perceptibil în ultimii trei ani”.

Totuşi Suedeutsche Zeitung din Muenchen scoate în evidenţă „destrămarea progresivă a aşa-zisei alianţe a voluntarilor”. Referindu-se la decizia Japoniei de a-şi repatria cei 600 de soldaţi dislocaţi între Tigru şi Eufrat, cotidianul bavarez de stînga aminteşte de plecarea militarilor altor naţiuni şi crede că vechea alianţă ar fi devenit „o coaliţie a nevoluntarilor”.

Or, „retragerea din Irak trebuie organizată cît mai precaut şi mai îngrijit”, constată ziarul britanic The Times. Fiindcă „orice fugă precipitată de felul celei spaniole ar fi iresponsabilă şi catastrofală”, devreme ce-i încurajează pe insurgenţi şi terorişti, amplificînd nivelul violenţei, relevă ziarul londonez.

Kurier de la Viena comentează relaţiile transatlantice observînd că Europa se tot umflă în pene în faţa viziei lui Bush în Austria, deşi bătrînul continent n-are mai nimic să le ofere, concret, Statelor Unite. Nimic nu demonstrează mai clar dezechilibrul dintre lumea veche şi cea nouă, subliniază cotidianul austriac, care notează că dupălicitatea de care europenii îi acuză pe americani nu-i mai puţin la ea acasă în Europa.

In fine ziarele germane reiau pe larg dezbaterile bugetare din Bundestag şi declaraţia Angelei Merkel, potrivit căreia Germania e în pragul falimentului şi are nevoie de reparaţii financiare capitale.