Netaniahu la Berlin

Germania constituie, după Marea Britanie, a doua a etapă a turneului european întreprins în această săptămână de primul ministru israelian, care a trecut la cârma statului evreu după alegerile legislative din februarie curent. Este prima călătorie pe care Netaniahu o întreprinde în Germania, de la accesul său la putere.

Deşi liderul israelian şi-a făcut intrarea pe scena europeană prin vizite efectuate la Paris şi Londra, Germania joacă un rol strategic cheie pe eşichierul politic al Orientului Mijlociu. Berlinul întreţine prin tradiţie relaţii excelente atât cu statul evreu cât şi cu ţările arabe şi islamice.

Aceste raporturi s-au deteriorat sensibil, însă, după accesul la putere a actualei coaliţii israeliene de dreapta. Germania insistă, ca şi SUA şi Marea Britanie sau Franţa asupra unei îngheţări totale a activităţilor de construcţie în aşezările israeliene din teritoriile revendicate de palestinieni. Ceea ce implică şi o virtuală oprire a construcţiei de locuinţe evreieşti în Ierusalimul răsăritean, anexat după ce a fost cucerit de israelieni în războiul din 1967, de la iordanieni.

Or, clasa politică israeliană respinge categoric discriminarea evreilor prin anularea dreptului lor de a locui în ceea ce statul evreu consideră a fi capitala sa eternă. Această chestiune este una de principiu nu doar pentru coaliţia guvernamentală condusă de Netaniahu, ci chiar şi pentru opoziţia israeliană de stânga.

La rândul ei, clasa politică germană consideră că ar fi imperativ ca puterile europene să nu se disocieze de SUA, care, sub actuala administraţie Obama şi-au înăsprit tonul într-un mod fără precedent faţă de aliatul lor israelian.

Concomitent, elita politică israeliană încearcă să evite izolarea statului evreu şi răcirea relaţiilor dintre Ierusalim şi Washington. Motiv pentru care diplomaţii israelieni încearcă, deocamdată în zadar, să-şi convingă partenerii occidentali să renunţe la obsesivele trimiteri la construcţiile din aşezările israeliene şi la a considera această chestiune ca factor determinant pentru progresul procesului de pace din Orientul Mijlociu.

La complexa ecuaţie se adaugă şi raporturile speciale germano-israeliene create în siajul catastrofei celui de-al doilea război mondial şi al Holocaustului. La Berlin, premierului israelian i s-au înmânat planurile originale de construcţie a lagărului de concentrare nazist de la Auschwitz. Planurile vor fi expuse la memorialul Holocaustului, Yad Vashem.

În ciuda acestor raporturi bilaterale speciale, liderii Germaniei îşi pot permite să-şi contrarieze oaspetele, stăruind ca şi omologii lor de la Paris, Londra şi Washington asupra iritantului subiect al aşezărilor. Fiindcă Berlinul se bucură de o influenţă considerabilă, întrucât dispune, de pildă, de submarine ultramoderne, pe care le doreşte Israelul.

În plus Germania mediază de multă vreme negocierile secrete dintre Ierusalim şi adversarii săi arabi (bunăoară în vederea eliberării lui Gilad Şalit, tânărul evreu răpit de gruparea teroristă palestiniană Hamas acum 4 ani) şi deţine o partitură importantă în tratativele cu Iranul.

Or, proiectele nucleare ale fundamentaliştilor islamici de la Teheran reprezintă principala ameninţare strategică la adresa statului evreu. Prin urmare, oficialii de la Ierusalim au lăsat să se înţeleagă că executivul condus de Netaniahu ar putea fi dispus să facă oarecari concesii în domeniul aşezărilor israeliene, dacă puterile occidentale reuşesc să frâneze înarmarea nucleară iraniană prin adoptarea de sancţiuni mai aspre împotriva Teheranului.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Cristian Ştefănescu