Netanyahu a obţinut alegeri anticipate

În cadrul celei de-a treia lecturi, cea decisivă, 100 de deputaţi din totalul de 120, cât numără Knesset-ul, au votat pentru dizolvarea legislativului. Benjamin Netanyahu ceruse alegeri anticipate pe fundalul disputelor de nerezolvat din coaliţia pe care o conduce, legate de bugetul de austeritate pe anul 2013.

Se aşteaptă victoria actualei coaliţii guvernamentale

Premierul israelian, care este totodată liderul blocului de dreaptra Likud, candidează la alegerile viitoare din poziţia de favorit. Potrivit sondajelor actuale, coaliţia de dreapta a lui Netanyahu, favorabilă coloniştilor, se poate aştepta la o creştere a majorităţii parlamentare pe care o deţine, de la 66 de mandate în prezent, la 68. Partidele de opoziţie de stânga şi de centru sunt divizate şi slăbite. Singurul contracandidat serios al lui Netanyahu este fostul premier Ehud Olmert, dar numai dacă se decide să se reîntoarcă în arena politică. Împotriva sa se află în derulare un proces de corupţie.

În dezbaterea din Knesset, controversa atomică cu Republica Islamică Iran a jucat din nou un rol important. Netanyahu a declarat: " "Cine nu ia în serios ameninţarea pe care un Iran înarmat atomic o constituie pentru Israel, acela nu are dreptul de a guverna Israelul nici măcar pentru o singură zi." În replică, liderul opoziţiei, Shaul Mofaz, membru al partidului Kadima, l-a acuzat pe Netanyahu că nu urmăreşte decât să înspăimânte lumea, iar Israelul este astăzi mai slăbit şi mai izolat decât înainte. El l-a numit pe Netanyahu "cel mai cinic şef de guvern din istoria modernă a sionismului".

Cu câteva ore înaintea votului de dizolvare a legislativului, ministrul Apărării, Ehud Barak, a ordonat ca stagiul militar obligatoriu să fie satisfăcut şi de tinerii bărbaţi ultrareligioşi. Barack, care a vorbit de "o schimbare de direcţie", a declarat că ultrareligioşii cu vârste cuprinse între 16 şi 19 ani, ar trebui să primească ordine de recrutare la fel ca toţi ceilalţi tineri. Amintim că în februarie, tribunalul suprem a decis că exonerarea ultrareligioşilor de la stagiul militar contravine principiului fundamental al egalităţii în drepturi.

Pe vremea fondării statului evreu, în 1948, politicienii au decis să-i scutească pe ultrareligioşi de armată. La vremea aceea, în categoria numită nu intrau însă decât aproximativ 400 de tineri. Acum, dat fiind că rata naşterilor în familiile ultrareligioase este foarte ridicată, zeci de mii de tineri sunt anual scutiţi de stagiul militar care durează trei ani pentru bărbaţi şi doi ani pentru femei. Acest privilegiu a stârnit în vremurile mai noi protestele vehemente ale majorităţii laice din Israel.