1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Nevroza cvorumului la referendum

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti24 septembrie 2013

Curtea Constituţională va examina pentru a doua oară legea referendumului în ziua de 23 octombrie.

https://p.dw.com/p/19mpN
Imagine: Getty Images

Preşedintele a retrimis legea referendumului la Curtea Constituţională, cerând încă o dată să se constate că un cvorum de participare de 30% nu oferă suficiente garanţii democratice. În opinia preşedintelui, ar fi necesară pe mai departe prezenţa la urne a cel puţin jumătate din alegătorii înscrişi pe listele electorale. Am discutat subiectul de zeci de ori. Forurile internaţionale investite cu cea mai mare autoritate s-au pronunţat la rândul lor, arătând că cvorumul de participare viciază profund consultarea populară. Dar mai cu seamă în cazul românesc condiţia legată de participare este improprie câtă vreme câteva milioane de persoane trăiesc în afara graniţelor şi nu îşi pot exercita cu adevărat dreptul de vot, după cum, de multe ori, au devenit indiferente la politica românească.. Am arătat de asemenea că, în ţările Europei occidentale care practică referendumul naţional, nu există un cvorum de participare. O asemena condiţie este stipulată doar în ţări ca Slovacia, Croaţia, Bulgaria, Malta sau Rusia.

Să nu uităm de asemenea că această lege se află a doua oară la Curtea Constituţională şi că prima dată, (în luna iunie a acestui an) Curtea a decis prin votul majorităţii judecătorilor că reducerea cvorumului nu contravine Constituţiei. Cu toate acestea preşedintele se obstinează să blocheze procesul legislativ şi să retrimită legea la Curte. Aşa cum se spune, ”errare humanum est, perseverare diabolicum."

Să revedem totuşi argumentaţia Curţii cuprinsă în decizia din 26 iunie 2013:

Din analiza textelor constituţionale în vigoare şi a actelor internaţionale în materie, Curtea constată că prevederile art.2 alin.(1), art.90, art.95 alin.(3) şi art.151 alin.(3) din Constituţie nu dispun expres cu privire la un anumit prag de participare la vot. Curtea nu a identificat vreun text care să impună ori să recomande un cvorum de participare la referendum, toate dispoziţiilec onstituţionale făcând referire la stabilitatea legislaţiei electorale, inclusiv cea cu privire la referendum.

Prin urmare, reglementarea sau modificarea condiţiilor privind validarea referendumului este de competenţa exclusivă a legiuitorului, numai acesta fiind cel îndreptăţit, potrivit art.73 alin.(3) lit.d) din Constituţie, să reglementeze organizarea şi desfăşurarea prin lege organică a acestui instrument de consultare populară.

De aceea, Curtea apreciază că varianta de reglementare a cvorumului de participare aleasă de legiuitor prin legea supusă controlului de constituţionalitate asigură o reprezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forţa care reflectă voinţa populară, astfel încât suveranitatea poporului, consacrată la art.2 din Constituţie, să nu fie afectată în vreun fel.

Este analiza CCR. E adevărat că instituţia nu inspiră respect din motive pentru care răspunzător este şi preşedintele Traian Băsescu, dar de data aceasta, Curtea se înscrie într-o linie de argumentaţie validată în occident. Curtea trimite explicit la Codul bunelor practici în materie electorală, elaborat de Comisia de la Veneţia ((Veneţia, 16-17 martie 2007), citând pasaje semnificative: ”Cvorumul de participare (pragul minim) are ca rezultat faptul că este în interesul opozanţilor propunerii să se abţină decât să voteze împotrivă”. Sau cu alte cuvinte cvorumul viciază consultarea populară.

Politica românească pare blocată. Preşedintele nu poate admite scăderea cvorumului, căci s-ar simţi el însuşi delegitimat. Se ştie că în condiţiile unui cvorum de 30%, aşa cum stipulează legea nouă, el ar fi fost demis. Preşedintele pare, de aceea, preocupat să construiască o nouă baricadă ideologico-juridică, menită să-i consolideze poziţia în fruntea statului şi să blocheze adoptarea unei noi Constituţii.

Dar asta este deja o nevroză. În timp ce marile probleme au ajuns să fie dezbătute în stradă, actorii politici par să aibă o singură preocupare: legitimarea propriei puteri.