Nici Obama nu poate mulţumi pe toată lumea

Anumite segmente ale presei europene interpretează scurtul timp alocat de actualul Şef al Casei Albe popasului pe bătrînul continent, drept un indiciu al scăderii importanţei pe care ar mai avea-o Europa pe eşichierul politicii mondiale. Aceasta deşi Obama a mai adăstat de cîteva ori în lumea veche înainte de a fi devenit preşedinte dar şi după aceea.

În schimb, mîna întinsă de Obama lumii islamice, marcînd, potrivit propriilor declaraţii " un nou început" în relaţiile dintre musulmani şi Statele Unite şi, nu în cele din urmă, un semnal dat unei posibile destinderi, nu a stîrnit unanime reacţii favorabile. În Israel, gestul a accentuat unele suspiciuni deja existente.

Inteligent şi sensibil în acelaşi timp, Obama a ştiut să-şi echilibreze discursul şi atitudinea, prin popasul făcut la Buchenwald, în compania cancelarului Angela Merkel şi a laureatului Premiului Nobel pentru pace Elie Wiesel,supravieţuitor al Holocaustului.

Emoţionantul moment a conţinut şi un mesaj implicit, adresat Israelului. Deşi adept al soluţiei celor două state, al unui stat palestinian independent, Obama a dat de înţeles că prin politica sa, America este în continuare de partea Israelului.

Cine a urmărit cu atenţie sporită alertul turneu al preşedintelui american în Europa, nu a putut trece cu vederea nici cîteva perceptibile iritaţii provocate gazdelor de scurtimea popasurilor făcute de Şeful Casei Albe la Dresda, Weimar sau la Paris.

Atît Angela Merkel cît şi Nicolas Sarkozy şi-ar fi dorit să poată sta mai îndelung de vorbă cu şeful Casei Albe. Dar a lua aceste efemere dezamăgiri drept expresii ale unei alchimii ceva mai complicate în relaţiile liderilor europeni cu preşedintele american, ar fi cu totul deplasat.

Din acest motiv, cancelarul Angela Merkel a şi ţinut să respingă atari speculaţii, mizînd pe eficienţa maximă pe care o pot avea şi cele mai scurte întrevederi.

Din nou profund simbolic, din perspectiva durabilităţii şi a valorii istorice a relaţiilor transatlantice, a fost popasul făcut de Barack Obama pe coastele Normandiei, unde a fost celebrată cea de-a 65-a aniversare a debarcării aliaţilor.

Aici, preşedintele Sarkozy a fost nevoit să împartă onorurile cu şefii de guvern ai ţărilor aliate în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva Germaniei hilteriste.

Cinstind memoria celor 150.000 de soldaţi care cu preţul vieţii lor au salvat Europa de nazism, Barack Obama a insistat asupra virtuţilor morale, a eroismului, vitejiei şi altruismului, care au modificat evoluţia unui întreg secol.Virtuţi care nu pot fi şi nu trebuie date uitării, rezultă din spusele preşedintleui.

Nu în cele din urmă, turneul lui Barack Obama dar mai cu seamă, popasul său european, a constituit şi o perfect înscenată rampă de lansare a "voinţei de schimbare" şi a unor semnale adresate, deloc în ultimă instanţă, poporului american.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Vlad Drăghicescu