Nicio șansă pentru un guvern stabil în Bulgaria

În Bulgaria au avut loc alegeri anticipate. Contextul politic intern e dominat de trei mari întrebări: va avea țara în curând un guvern stabil? Rămâne statul membru al UE fidel valorilor transatlantice sau se reorientează spre Rusia? În fine: va fi noul guvern de stânga sau de dreapta și ce rol vor juca populiștii în alcătuirea lui?

Porivit rezultatelor preliminare, fostul premier Boiko Borissov va conduce din nou executivul de la Sofia. Dar îi va fi foarte greu să construiască o coaliție de guvernământ stabilă. Observatorii europeni și diverși politicieni au insistat pentru o mare coaliție alături de socialiști. Dar sunt șanse mici pentru așa ceva. Cercetătorul de opinie Andrei Raichev amintește de pozițiile celor două partide: "Acestea au respins categoric formarea unei mari coaliții. Polarizarea este prea adâncă, deci nu cred că este posibilă o astfel de coaliție." Politologul Andrei Smilov vede lucrurile altfel: "În campanie, ambele partide au vrut să arate că sunt rivale de moarte. În adâncime însă, există multe aspecte la care ele ar putea colabora. O opțiune ar fi un guvern de experți, care să liniștească și să convingă publicul că securitatea țării și criza refugiaților ar face necesară o asemenea coaliție."

Un guvern slab și instabil

Borissov a lăsat în seara alegerilor ușa deschisă pentru o cooperare cu socialiștii din BSP. Șefa acestora, Kornelia Ninova, respinge însă în continuare la fel de ferm o astfel de variantă. Cel mai probabil, Borissov va constitui din nou un cabinet minoritar și va depinde în guvernare de sprijinul diverselor majorități, așa cum a mai făcut deja de trei ori în ultimii patru ani. Ca parteneri de coaliție ar fi așa-numiții "Patrioți uniți", o alianță electorală formată din trei partide naționaliste mai mici (pe alocuri chiar neofasciste). Și formațiunea populistă "Wolja" (Voință), a omului de afaceri Wesselin Mareșki, care se prezintă drept "Donald Trump al Bulgariei", ar putea lua loc la masa guvernamentală, dacă va accede mai întâi în Parlament. Va fi cu siguranță un guvern slab și instabil, care va ocoli cele mai importante teme socio-politice: combaterea corupției, stimularea creșterii economice, combaterea sărăciei și reformarea sistemelor sanitar și de educație.

Mulți observatori așteptau de la aceste alegeri anticipate și un semnal privind orientarea viitoare a țării în materie de politică externă. Politologul Ognian Minchev spune că la acest scrutin "a fost prima oară în ultimii 20 de ani când electoratul a contribuit la determinarea orientării geopolitice a țării. S-a pus întrebarea dacă Bulgaria va rămâne parte integrală a comunității euroatlantice sau dacă va ocupa 'zona nimănui' dintre Vest și Est?"

Se face astfel trimitere la influența Moscovei în Bulgaria, considerată mereu o țară pro-rusă. Pe de o parte este vorba de sancțiunile impuse Rusiei. Bulgaria, ca membră a UE, le respectă, dar noul președinte Rumen Radev și socialiștii săi le contestă. Pe de altă parte, este vorba de două mari proiecte energetice. "Este diferența principală dintre partidele GERB și BSP: poziția față de centrala electrică "Belene" și conducta de gaz "South Stream". Socialiștii vor să construiască cele două proiecte dominate de Moscova și să le finanțeze cu bani publici; GERB este însă sceptic în ce le privește", explică Daniel Smilov.

Teamă de refugiați

Istoric și geografic, Bulgaria s-a aflat mereu între câmpurile de tensiune Rusia și Turcia. Aceasta din urmă este cealaltă mare temă de politică externă care a preocupat votul de duminică. Naționalismul bulgar tradițional anti-turc este alimentat serios în ultima vreme de politica agresivă a lui Erdogan și de perceputul pericol privind refugiații. Mai ales din cauza acestor subiecte au ajuns "Patrioții uniți" a treia forță politică în noul Parlament, cu 9% din voturi. Imediat în spatele lor, cu 8%, se află partidul minorității turce DPS. Cercetătorul de opinie Andrei Raichev crede că un rol-cheie în aceste alegeri l-au jucat amestecul Ankarei în campania electorală bulgară, prin sprijinirea celui de-al doilea partid al minorității turce DOST, ca și teama că Erdogan "va deschide porțile" și va inunda Bulgaria cu refugiați.

Direct legată de această tematică este orientarea clar pro-europeană a majorității bulgarilor. UE ajută Sofia la securizarea graniței cu Turcia iar miliardele de euro care vin de la Bruxelles sunt un ajutor major pentru economia bulgară. Cei mai mulți alegători cunosc aceste aspecte și susțin prin urmare o politică pro-europeană. Aceasta este adoptată de majoritatea partidelor, chiar dacă în campanie s-au mai auzit referiri la "birocrații de la Bruxelles", în special dinspre șefa socialiștilor Ninova.

Până și naționaliștii bulgari sunt mai degrabă prietenoși, în comparație cu omologii lor din Europa. Alegătorii așteaptă de la UE să contribuie la combaterea corupției în Bulgaria și au mai mare încredere în puterea centrală de la Bruxelles decât în politicienii de acasă. Pentru a rezolva problemele naționale ale Bulgariei, majoritatea pro-europeană din această țară speră încă că Uniunea va fi un fel de colac de salvare.

Autor: Alexander Andreev