Niciun motiv de euforie

La prima citire, vestea conform căreia guvernul grec şi creditorii au ajuns la o înţelegere sună foarte bine. Însă nu avem niciun motiv de bucurie. Noul acord, "Memorandum of understanding" este un document sortit eşecului.

Faptul că este nevoie de un nou pachet de susţinere financiară de cel puţin 6 miliarde de euro pentru următorii 3 ani, ne arată că primele două programe similare, precum şi tăierea a 300 de miliarde de euro din datoria Greciei în ultimii cinci ani, nu au avut rezultate. Reţetele de până acum ale Eurogrupului şi FMI pentru Grecia nu au avut efectele preconizate anterior. Acum, iată, aceeaşi reţetă este prescrisă din nou. Va avea de data aceasta succes tratamentul?

Măsurile stipulate în acord şi care vizează statul grec şi pe cetăţenii lui sunt extrem de profunde. Ele sunt de fapt suma numeroaselor reforme care în ultimii cinci ani au fost făcute pe jumătate sau deloc. Cine să mai creadă că, într-o atare situaţie, în următorii trei ani, un stat aflat într-o situaţie fiscală precară va purcede la reforme pe bune, devenind un model de succes?

Ţelul este ca, în următorii trei ani, Grecia să îşi poată finanţa singură datoriile pe pieţele internaţionale de capital. Scopul nu este reducerea nominală a datoriilor, ci obţinerea unei creşteri economice firave, astfel încât să poată fi diminuată relaţia între datorii şi produsul intern brut.

Creditorii au aruncat principiile peste bord

Cel de-al treilea pachet de ajutorare financiară destinat Greciei este un document sortit eşecului, fiind văduvit de un element de bază. Sustenabilitatea datoriilor, care, conform mecanismului de stabilitate european, trebuie verificată înainte de acordarea creditelor, a fost scoasă din acordul semnat.

Abia la toamnă, Eurogrupul vrea să analizeze în ce măsură Grecia ar mai putea avea vreodată o relaţie sustenabilă între datorii şi performanţa economică. Tocmai de aceea, FMI nu a acceptat să "participe" la acest al treilea program de finanţare. Falanga creditorilor este aşadar foarte fragilă.

În acest context devine previzibil că împrumuturile pentru Grecia vor trebui prelungite până în pânzele albe. Acesta este un principiu al scutirii de datorii. Procesul în sine se numeşte altfel. Planul iniţial, care prevedea în primul şi al doilea program de finanţare a Greciei ca această ţară să îşi poată diminua singură datoriile, a eşuat şi el.

Cu sau fără bani, Tsipras a eşuat

Coaliţia radicală a lui Alexis Tsipras a eşuat şi ea răsunător. Premierul elen a spus de mai multe ori că nu va mai negocia niciodată un împrumut, iar Troica nu va mai fi lăsată să vină în Grecia. Iată însă că s-a întâmplat exact pe dos. Acum cinci săpătămâni, grecii au votat în cadrul unui referendum tocmai împotriva lucrurilor a căror aplicare se încearcă acum. Syriza, partidul de guvernământ, este divizat. Alegerile anticipate bat la uşă. Cum ar trebui să fie implementate reforme într-un asemenea context rămâne un mare mister.

În faţa unui iminent faliment al Greciei, Alexis Tsipras a făcut presiuni în cadrul negocierilor pentru al treilea program de împrumut, în încercarea de a grăbi lucrurile. Premierul a realizat tardiv că ţara sa se îndreaptă vertiginos către prăpastie fără moneda comună, acceptând într-un târziu să pună gaj active în valoare de 50 de miliarde de euro. Practic, Tsipras a acceptat tot ce i s-a cerut pentru a obţine cât mai repede banii necesari. Există motive să credem că a promis tot ce a putut doar pentru a primi creditele. Este greu de crezut că promisiunile chiar vor fi respectate.

Premierul grec vrea mai presus de orice să rămână la putere, iar o schimbare bruscă de macaz i se pare mult prea mult. Nu se poate avea încredere în el, motiv pentru care documentul privind al treilea program de împrumut prevede mecanisme suplimentare de siguranţă. Rămâne de văzut cât sunt de eficiente. Să ne amintim că până în toamna anului trecut, multă lume a crezut că greul a trecut. După schimbarea guvernului şi politica incredibil de iresponsabilă a trupei lui Tsipras în prima jumătate a anului 2015, Grecia a alunecat din nou pe pârtia recesiunii. Băncile sunt la pământ, bugetul statului la fel. Acesta este bilanţul.

Incert este şi în ce măsură haita aceasta de politicieni greci, care tocmai a primit al treilea pachet de susţinere financiară va reuşi să impună reformele prevăzute în document, care nu sunt acceptate nici de populaţie, nici de partidul de guvernământ. Se cumpără timp, dar este el şi folosit aşa cum trebuie? Dacă şi acest al treilea pachet de ajutor va eşua, ieşirea Greciei din zone euro nu va mai putea fi evitată.