Nicolae Gheorghe: România a exportat problema romilor

Expulzările, devenite, între timp, temă europeană, au fost înregimentate în bătăliile politice, omiţându-se esenţa problemei. Şi, în toată această harababură, prea puţini s-au mai dus să-i asculte pe romi. Deutsche Welle a stat de vorbă cu lideri de opinie ai comunităţilor rome din Balcani.

"Nu este pur şi simplu discriminare. Este rasism clar din partea preşedintelui Nicolas Sarkozy şi a guvernului său". Pentru Dervo Sejdic, reprezentantul Centrului de Informare Roma pentru Bosnia şi Herţegovina, combaterea criminaltăţii nu este decât o perdea. Franţa, crede Sejdic, într-o convorbire cu reporterul DW Zoran Arbutina, pauşalizează criminalitatea, asociind-o etniei rome. Răufăcători sunt peste tot, şi printre romi - iar criminalitatea, în cazul acestora, are rădăcini sociale, explică Sejdic: în colţul cel mai sărac al Europei, romii sunt plasaţi pe cel mai de jos palier al societăţii.

Sociologul român de etnie romă Nicolae Gheorghe priveşte însă lucrurile pornind de la o altă premisă, iar în discuţia purtată cu Robert Schwartz pare să-i întindă o mână Franţei:

"Romii din România sunt în primul rând cetăţeni ai României şi au şi o dimensiune de cetăţenie europeană. Am urmărit evenimentele din Franţa din această perspectivă. Din punctul meu de vedere, măsura a fost legală. Demolarea, desfiinţarea sau demantelarea taberelor neautorizate - nu spun ilegale - pe terenuri din Franţa sau din oricare alt stat al Uniunii Europene este justificată, conform legilor statului respectiv".

Gheorghe, ani buni raportor OSCE pentru romi, consideră necesară o strategie care să ducă la îmbunătăţirea vieţii romilor - dar fără a o etniciza. Nu doar romii trebuie să beneficieze de standarde superioare de viaţă, ci întreaga societate în care aceştia trăiesc, pentru că păturile defavorizate nu sunt neapărat monocolor etnice.

Fără un lobby propriu şi stigmatizaţi de nenumărate clişee, romii sunt foarte des ţinta defulărilor în discursul extremei drepte est-europene. Demersul Franţei poate să toarne gaz pe foc, avertizează Rumian Russinov, activist bulgar pentru drepturile minorităţii roma:

"Sper ca exemplul francez să nu instige grupările politice şi media cu înclinaţii de extremă dreapta care ar putea să-şi legitimeze, acum, rasismul".

Rajko Djuric, preşedintele Uniunii Internaţionale a Romilor, este convins că fără sprijinul şi fără controlul Uniunii Europene, nici o ţară nu va putea îndrepta situaţia romilor.

Dar, completează Nicolae Gheorghe, responsabilitatea principală pentru integrarea economică şi socială a romilor o poartă autorităţile statelor din care aceştia provin:

"Nou şi neliniştitor pentru mine este felul în care este interpretată această dimensiune recentă, fragilă pentru mentalitatea politicienilor şi cultura politică a noastră, a celor din România, a chestiunii cu cetăţenia europeană. Romii, fiind cetăţeni români, sunt şi cetăţeni europeni. În virtutea statutului de membru UE există libertatea de circulaţie a bunurilor, capitalului şi a persoanelor - în anumite condiţii. Eroarea fundamentală este a politicienilor din România. Ei, făcătorii de politică şi de opinie din România, ne spun că cetăţeanul român în căutare de loc de muncă are dreptul să se ducă oriunde pentru că suntem membri ai Uniunii Europene din 2007 şi avem drepturi egale. E greşit. Problema a fost: cum să-i trimitem în alte ţări? E un mod de a scăpa de problemă. Şi, dacă se poate, să o facem o problemă europeană, la nivelul instituţiilor Uniunii. Este profund neproductiv şi periculos pentru o populaţie cu o istorie de marginalizare şi de persecuţie, aşa cum sunt romii, despre care discutăm".

Autor: Zoran Arbutina / Cristian Ştefănescu
Redactor: Petre M. Iancu