Nimic nou la summitul de iarnă al UE

Extinderile de până acum ale Uniunii Europene au fost adevărate succese, atât în plan politic, cât şi din punct de vedere economic. Următorul val de extindere, cu Croaţia şi celelalte state balcanice rămase, este o chestiune hotărâtă. Principiul de a anula divizarea Europei va fi păstrat.

De asemenea, negocierile cu Turcia în vederea aderării ca membru cu drepturi depline vor continua de îndată ce Ankara îşi va respecta obligaţiile faţă de Cipru. Aceste lucruri au fost decise la Consiliul European de iarnă, care a marcat finalul preşedinţiei finlandeze a Uniunii. Nimic nou, deci, în strategia de extindere a blocului comunitar.

Ocazie pierdută din nou

Liderii europeni au pierdut o nouă ocazie de a răspunde clar unei întrebări foarte importante a cetăţenilor lor: unde ar trebui să se afle, geografic şi politic, graniţele Uniunii Europene. Pe această temă, ca şi până acum, părerile politicienilor sunt împărţite. Există state care susţin integrarea tuturor ţărilor din spaţiul Mării Mediterane. Sunt şi ţări care ar vrea mai degrabă doar un parteneriat de mâna a doua cu statele balcanice potenţial candidate.

Că nu este nimic clar reiese din formulările întortocheate, din care se poate înţelege că Ucraina, Georgia sau Moldova nu au deocamdată perspective de integrare europeană. Lor şi altor ţări candidate li se va oferi o politică de vecinătate îmbunătăţită. Nimic nou, nici în acest caz.

Problemele actuale ale UE ignorate

Summitul care s-a încheiat ieri nu a spus nimic în legătură cu modalităţile în care va fi reformată capacitatea de integrare a Uniunii. Nu a menţionat nimic despre perspectivele unei Constituţii europene sau ale unui tratat fundamental, care să pună bazele comunităţii europene de 34 de state. Problema controversatului tratat constituţional va fi preluată mai departe de preşedinţia germană.

Aceasta se chinuie acum mai degrabă să limiteze aşteptările privind viitoarele sale realizări, decât să vină cu propuneri serioase despre cum ar trebui să arate o nouă constituţie europeană, care să fie votată în toate cele 27 de ţări membre. Deocamdată, noul preşedinte al Uniunii, cancelarul Angela Merkel, se ascunde în spatele alegerilor prezidenţiale din Franţa, de anul viitor.

Abia în iunie va prezenta doamna Merkel viziunea Germaniei cu privire la noua constituţie şi la reformarea blocului comunitar. Probabil că acum nu are nici o idee despre cum vor fi realizate toate acestea. Nici în legătură cu limitarea imigraţiei ilegale nu au reuşit liderii europeni să realizeze o strategie nouă. În acest fel, este greu de crezut că pot fi convinşi cetăţenii europeni.

Participanţi plictisiţi

Rezumatul acestui summit ar putea fi cuprins într-o singură frază: bine că am reuşit să discutăm despre toate problemele. Preşedintele francez, Jacques Chirac, care va părăsi în următoarele luni prima funcţie în stat, şi nu mai are restrângerile diplomatice inerente, a pus degetul pe rană.

Chirac a declarat că dezbaterile l-au plictisit, pentru că nu a auzit nimic nou. El i-a dat chiar un sfat bun doamnei Merkel: în calitate de nou preşedinte al Consiliului European, ea ar trebui să limiteze, la câte 3 minute de persoană, timpul de vorbire al liderilor europeni, atunci când aceştia nu au, de fapt, nimic de spus.