Noi discuţii pe tema Constituţiei europene

Mandatul cancelarului german Angela Merkel ca preşedinte al Consiliului european expiră peste cinci săptămâni şi încă nu s-a ajuns la nici o soluţie privind resuscitarea procesului constituţional european. Astfel, Angela Merkel nu urmăreşte doar să se schiţeze la reuniunea de astăzi un plan de discuţii pentru următoarea perioadă ci doreşte să se abordeze şi principalele probleme privitoare la Constituţie.

Până astăzi au fost clarificate doar unele detalii ale proiectului constituţional, precum denumirea de „constituţie” care a fost respinsă în trecut de Marea Britanie, din simplul motiv că Regatul Unit nu are o constituţie naţională. La rândul lor, ţările est-europene se opun oricărei idei de consolidare a unui „superstat” european, fapt care ar putea îngrădi suveranitatea naţională. Acestei poziţii îi cad victime simboluri precum imnul şi steagul european.

Până în prezent, statele comunitare au căzut doar de acord asupra faptului că viitorul „Contract european” – denumire care pare a fi acceptată de toate ţările Uniunii Europene – va fi o cărticică subţire şi nu o dizertaţie de câteva sute de pagini, precum fusese propunerea iniţială.

Ca urmare, textul proiectului constituţional va fi puternic scurtat. Marea Britanie solicită spre exemplu ca întregul capitol privind drepturile omului să fie şters din viitorul „contract”. Din întregul document nu va mai rămâne decât o simplă propoziţie care atrage atenţia că drepturile omului îşi păstrează valabilitatea. Mai ales noul preşedinte francez Nicolas Sarcozy doreşte o constituţie cât mai simplă. Astfel el ar fi îndreptăţit să ratifice „contractul european” ca reformă a Uniunii Europene în parlamentul francez, fără a mai fi obligat să recurgă la un referendum.

Toate ţările comunitarea au căzut însă de acord asupra unui singur fapt: instituţiile Uniunii Europene trebuie urgent reformate. Dar încă nu s-a ajuns la nici un consens în ceea ce priveşte amploarea reformelor. „Trebuie să depăşim interesele divergente”, spune cancelarul Angela Merkel.

Printr-o simplă schimbare de nume ar putea fi – de pildă – salvat postul de ministru de externe al Uniunii Europene. Din cauza temerilor exprimate de statele est-europene că un ministru de externe ar putea fi simbolul unui „superstat” europenan, postul va fi redenumit în „însărcinat cu afacerile externe al Uniunii Europene”. El va primi în schimb competenţe sporite în domeniu.

În plus, Polonia îşi exprimă îngrijorarea că va fi ignorată în problemele politice externe şi doreşte să readucă în discuţie compromisul la care s-a ajuns în urmă cu doi ani în privinţa votului pentru luarea deciziilor din cadrul Uniunii Europene, fapt pe care Angela Merkel trebuie să-l împiedice. Dacă Polonia reuşeşte să se impună, atunci nu va mai exista nici o Constituţie europeană. Nici solicitarea Olandei de a transfera parlamentelor naţionale un drept de veto privind legile comunitare nu va fi aprobată.

Pe de altă parte, idealurile comune între care componenta socială a Uniunii sau politica europeană de protecţie a mediului şi politica energetică sunt uşor de îndeplinit.

În concluzie se poate spune că experţii în drept european ai cancelarului german vor avea în săptămânile care urmează mult de muncă pentru a aduce la un numitor comun toate interesele ţărilor membre ale Uniunii Europene.