Noi reglementări privind dreptul de şedere în Turcia

Alie Ismailova nu şi-a mai văzut de multă vreme copiii şi nepoţii rămaşi în Bulgaria. Femeia locuieşte şi lucrează în casa familiei Öztürk din Istanbul. Este menajeră şi babysitter pentru cei doi copii ai cuplului. "Şi în Bulgaria aş fi putut munci la fel. La Sofia probabil aş fi câştigat o mie de leva lunar, adică 500 de euro. Aici, la Istanbul, sunt departe de casă, dar măcar sunt mai bine plătită. Am avut noroc şi am dat peste o familie foarte drăguţă. De ce m-aş întoarce acasă? Nu, mai bine rămân aici!".

Avântul economic din Turcia a dus şi la creşterea salariilor. Între timp, angajatorii turci plătesc mai bine ca românii sau bulgarii. Comparativ cu nivelul veniturilor din Armenia sau Georgia, Turcia e o adevărată mină de aur. Astfel, mii de femei din ţările învecinate îşi găsesc în Turcia de lucru ca babysitter, menajere sau infirmiere.

Esin Öztürk cunoaşte numeroase familii care au angajate străine. "Multe au studii, au profitat de sistemul de învăţământ eficient din fostul bloc comunist. Deci ai posibilitatea să găseşti o fostă asistentă sau o educatoare. Au genul de calificare în care ai încredere atunci când vine vorba de îngrijirea copiilor tăi. O femeie din Turcia cu o calificare silimară nu ar munci niciodată într-o casă particulară".

În plus, o asemenea angajată ar cere un salariu mult mai mare. Însă puţini străini din Turcia au permis de muncă. Oficial, aceştia figurează ca turişti, iar perioada maximă de şedere este de trei luni. Până acum problema se rezolva printr-o scurtă călătorie în afara Turciei, o dată la 90 de zile. De la 1 februarie legea s-a schimbat: cine a petrecut trei luni pe teritoriul acestei ţări beneficiază de un nou drept de intrare abia după alte trei luni. O prelungire a intervalului de şedere de 90 de zile nu mai este posibilă.

Din staţia Emnyiet (Istanbul) pleacă zilnic autobuze către Erevan şi Tbilisi, din 40 în 40 de minute. Preţul unei călătorii simple este de 45 de euro. O femeie din Armenia îşi conduce la autobuz prietena. Ea rămâne în ţara în care lucrează, la negru, într-o fabrică de textile. Femeia mărturiseşte că noua decizie a guvernului de la Ankara nu o interesează.

"Sunt aici de aproape 20 de ani şi n-am ieşit niciodată din Turcia. Am venit şi am rămas. Aici îmi place mai mult. Nici nu mă gândesc să mă întorc acasă". Faptul că trăieşte ilegal în Turcia şi că nu-şi poate deschide nici măcar un cont acolo nu are nicio importanţă, adaugă ea.

Se simte în siguranţă întrucât autorităţile nu prea fac razii. Cel puţin aşa a fost până acum. Conform estimărilor, în Turcia lucrează fără forme legale aproximativ o sută de mii de străini. Acum guvernul şi-a propus să combată munca la negru, deci cu siguranţă şi controalele se vor intensifica.