Nopţi albe, nopţi roşii

Înfrângerea democraţilor este ilustrată de majoritatea publicaţiilor cu potretul lui Obama, telefonând în miez de noapte cu republicanul John Boehner, pe care îl felicită pentru victorie. Reportajul publicat de SÜDDEUTSCHE ZEITUNG oglindeşte realitatea nord-americană, în care "schimbarea nu a fost destul de rapidă", după cum recunoaşte însăşi Prima Doamnă, Michelle Obama.

Şi FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG dedică spaţii ample schimbării de la Washington, încercând să afle dacă se anunţă cumva un blocaj politic. "Obama trebuie să se înţeleagă acum cu republicanii, care au alunecat şi mai mult spre dreapta. Iar în propriul partid, centrul este slăbit" - constată comentatorul publicaţiei de pe Main.

Noua configuraţie de la Washington va aduce schimbări evidente şi în politica internaţională, prognozează analiştii, în condiţiile în care cei mai puţini republicani au fost de acord cu renunţarea la planurile de instalare a scutului anti-rachetă în Europa, în formula elaborată de administraţia Bush. Roşii americani îi consideră pe liderii ruşi ca fiind prea autoritari şi influenţi în zona în care NATO planifică să se extindă.

La Madrid, EL PAIS anunţă lovitura primită de Obama, dar aminteşte că "asemenea înfrângeri au devenit deja tradiţie în Statele Unite ale Americii. Nici Bill Clinton sau Ronald Reagan nu au fost scutiţi de ele. Dar, în cazul lui Obama, este surprinzătoare viteza cu care a pierdut teren politic...Era reformelor lui Obama ar putea ajunge la final", după cum prevăd jurnaliştii spanioli.

La Roma, CORRIERE DELLA SERA, recomandă "transformarea unui triumf extraordinar dar fragil în acţiuni politice concrete. În doi ani, avalanşa republicană, care a cucerit Camera Reprezentanţilor cu promisiunea unei schimbări radicale (întocmai ca şi Obama cu doi înainte) - va fi supusă, alături de preşedinte, votului alegătorilor." Pe liderul republican John Boehner îl aşteaptă "o muncă grea şi chiar murdară", mai anunţă italienii.

Şi în Europa, politicienii sunt chemaţi să înlăture urmele unor campanii murdare, precum "şocul Sarrazin care îşi arată efectele" - în opinia celor de la SÜDDEUTSCHE ZEITUNG - care constată că summitul dedicat integrării, de la Berlin, s-a desfăşurat într-o atmosferă de teamă. Nici cancelarul Angela Merkel nu reuşeşte să împace cele două tabere, a celor care îi acuză pe imigranţi de lipsă de voinţă de integrare în societate şi a imigranţilor care deplâng lipsa şanselor oferite de societatea germană.

Nici elveţienii nu sunt scutiţi de probleme la acelaşi capitol: "cursurile de integrare nu sunt obligatorii pentru cetăţenii Uniunii Europene", anunţă NEUE ZÜRCHER ZEITUNG. De fapt, Berna trebuie să-şi coordoneze propria politică de integrare cu prevederile comunitare, în numele dreptului la libera circulaţie.

Şi tot despre libera circulaţie vorbeşte, în interviul acordat FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, şeful diplomaţiei ungare, Janos Martony, aflat în vizită la Berlin. În opinia lui Martony, "Uniunea Europeană trebuie să se ocupe de minoritatea romă." "Deşi romii unguri nu sunt nomazi, precum majoritatea celor francezi, spanioli sau români, situaţia lor reprezintă cea mai complicată problemă socială a Ungariei" - recunoaşte diplomatul şef din guvernul de la Budapesta.

Martony se referă şi la integrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, decizie ce se va lua în timpul preşedinţiei ungare a Uniunii Europene. Şi poziţia este îmbucurătoare: "în interesul propriu, vom susţine extinderea spaţiului Schengen cu cele două state".

Autor: Alina Kühnel
Redactor: Ovidiu Suciu