1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Notiţe europene

Catrinel Preda2 iulie 2004

Preşedintele desemnat al Comisiei Europene Jose Manuel Durao Barosso este un partizan al întăririi Europei extinse

https://p.dw.com/p/B1f5

European convins ,premierul Portugaliei Jose Manuel Durao Barroso care a foat numit marţi ca succesor al lui Romano Prodi în fruntea Comisiei Europene este ataşat relaţiilor cu Sua. Partizan al fortificării Europei mai ales în chestiunea apărării urmărind să plaseze Portugalia în inima construcţiei europene, Barosso a sprijinit Sua în conflictul cu Irakul în numele solidarităţuii transatlantice. In dezbaterile privind adoptarea Constituţiei europene el a apărat principiul egalităţii între statele membre. ”Sunt un social-democrat de centru, moderat, reformator şi antielitist. Nu sunt un neo-liberal fundamentalist, obişnuieşte el să se autodefinească.

Primul şef al diplomaţiei Uniunii Europene Javier Solana, a fost numit marţi la Reuniunea la nivel înalt de la Bruxelles în această nouă funcţie pe care o va prelua după ce Constituţia europeană va intra în vigoare ,în principiu la finele lui 2006. Actor global, Solana s-a obişnuit să umble prin lume, căci în diplomaţie, obişnuieşte el să spună, trebuie să fii cît mai mult la faţa locului. Solana a reuşit să ţină cont de sensibilităţile diferitelor state, ceea ce nu este uşor de loc. El s-a deplasat în 2001 în Macedonia pentru a readuce calmul în ţara ameninţată de război civil. Foarte muncitor, el spune că dimineaţa este nordic, adică disciplinat şi seara,spaniol . Puţinul timp liber şi-l consacră lucrărilor de istorie. Vechi militant de stînga, adeziunea sa în 1964 la tinerii socialişti s-a soldat cu excluderea din universitate pentru opoziţia făcută regimului franchist. Si-a urmat studiile în exil în Marea Britanie şi apoi în SUA.

Noul preşedinte al Germaniei Horst Kohler a anunţat că primele vizite în străinătate le va face la mijlocul lunii iulie în Polonia şi apoi în Franţa,pentru a saluta rolul prieteniei franco-germane în Europa şi recenta extindere a Uniunii Europene. Referindu-se la Germania el a subliniat că este nevoie de un nou elan pentru a depăşi divizările din societate. Guvernul german are nevoie de curaj pentru a lua iniţiativele de înnoire necesare şi de a încheie compromisuri constructive.

Supravieţuitori ai masacrului de la Srebrenica din estul Bosniei au cerut compensaţii financiare de 2 miliarde de euro, guvernului Olandei pentru că nu a împiedecat cel mai îngrozitor masacru comis în Europa de la finele celui de al doilea războii mondial. Peste 7000 de musulmani bosniaci,bărbaţi şi adolescenţi au fost executaţi după luarea acestei encalve de către sîrbii din Bosnia la 11 iulie 1995. Slab dotate, căştile albastre olandeze aflate sub mandat ONU pentru a proteja zona nu au fost capabile să evite masacrul.

Automobil Clubul german şi-a avertizat membrii faţă de noile trucuri ale hoţilor şi răufăcătorilor care îi pradă pe turişti în diversele zone ale Europei. In sudul Franţei şi în Italia automobiliştii trebuie să-şi ţină la stopuri uşile şi geamurile închise cu cheia,pentru că există obiceiul ca de pe motorete să se deschidă în grabă uşa autoturismului şi să se fure poşete şi genţi.I n Scnadinavia,unde nu cu mult timp în urmă securitatea turiştilor era garantată, se înregistrează din ce în ce mai multe atacuri asupra celor ce înnoptează în campinguri. Ceea ce se întîmpla pînă nu de mult doar în Spania se întîmplă acum şi în Ungaria ,unde hoţii taie cauciucurile de la maşini şi atrag apoi atenţia asupra panei,furînd turiştilor preocupaţi de întîmplare genţi şi bunuri,de multe ori fără ca aceştia să-şi dea imediat seama. Din Polonia,Slovacia şi Cehia se anunţă din ce în ce mai multe cazuri de furturi de maşini. Nu lăsaţi ,avertizează Adeaceul ,niciodată cheia în contact şi fiţi foarte prudenţi faţă de persoanele care se oferă să vă ajute.

Joi a fost inuagurată biserica monumentală realizată de arhitectul Renzo Piano pentru Sfîntul Petru, la San Giovani Rotondo. In grădina bisericii,comunitatea fraţilor capucini a plantat 2000 de chiparoşi, 500 de brazi, 2300 de stejari, 23.000 de tufe de lavanda.Bazilica romană poate primi 6000 de credincioşi sub cupola sa şi aproape 150.000 în piaţa Michelangelo din afara zidurilor ei. Amploarea şantierului este pe măsura popularităţii călugărului capucin Padre Pio,cel mai popular sfînt al Italiei, care a trăit între 1887 şi 1968 şi a fost în 2002 canonizat de papa Ioan paul al II-lea.