Noua Germanie. Vechea şi noua Românie

Pe prima sa pagină, Die Zeit publică o fotografie de mari dimensiuni în care, potrivit titlului, îi putem vedea pe trei dintre cei mai interesanţi şi tineri membri ai noului cabinet - Philipp Rössler (36 de ani), Karl-Theodor zu Guttenberg (37 de ani) şi Norbert Röttgen (44 de ani), sau, cum îi prezintă ziarul, "un orfan vietnamez în fruntea sănătăţii, un greenhorn la apărare şi un intelectual la protecţia mediului". Die Zeit conchide că "noul guvern este oglinda unei societăţi, care, iată, se dovedeşte a fi mai deschisă şi mai pestriţă."

Die Zeit

oferă şi analize referitoare la tendinţele politicii externe germane, odată cu preluarea acestui resort de către şeful liberalilor, Guido Westerwelle, şi îşi pune întrebarea dacă în acest al doilea ei mandat, cancelara Angela Merkel "se va decide pentru continuitate sau pentru schimbare".

Acelaşi săptămânal publică şi un amplu interviu cu fostul preşedinte federal, Richard von Weizsäcker, despre evoluţia relaţiilor germano-americane în contextul apropiatei vizite a cancelarei Merkel la Washington. Von Weizsäcker atrage atenţia că noul şef al Casei Albe, Barack Obama, a trezit multe aşteptări şi pledează de aceea pentru susţinerea efoturilor acestuia din urmă de a-şi duce la bun sfârşit promisiunile făcute.

Multe ziare germane comentează realegerea în fruntea cabinetului de la Berlin a Angelei Merkel, subliniind calităţile acesteia dar amintind şi de temerile sau chiar criticile care au şi început să se facă auzite. Die Welt, de pildă, e de părere că dacă Helmut Kohl a intrat în istorie ca arhitect al reunificării Germaniei iar Gerhard Schröder pentru reformele adoptate pe piaţa muncii, atunci Angela Merkel poate fi apreciată pentru modernizarea partidului creştin-democrat şi pentru succesele înregistrate în politica internă şi de promovare a familiei.

La rândul său, Süddeutsche Zeitung se referă la faptul că Angela Merkel nu a fost realeasă cu numărul maxim de voturi şi evocă vehementele critici deja formulate de partidele de opoziţie, care au vorbit ieri despre un "început nepromiţător" al noului guvern federal.

La Viena Die Presse îşi opreşte atenţia asupra "luptelor acerbe pentru putere de la Bucureşti" şi constată că "în preajma alegerilor prezidenţiale, parlamentul şi preşedintele se află în plină confruntare".

În paginile sale de foileton, Frankfurter Allgemeine Zeitung publică un amplu interviu cu scriitorul român Mircea Cărtărescu, în care acesta vorbeşte despre evoluţiile după 1989 din România şi despre trecutul comunist, care - afrimă el - i-a "confiscat tinereţea". "Herta Müller are perfectă dreptate", spune Cărtăreascu şi îşi exprimă convingerea că "o bună parte a cartelurilor din presă, economie şi politică reprezintă o continuitate a fostei securităţi. Cei mai mulţi dintre miliardarii României de astăzi, care aparţin structurilor parlamentare sau altor structuri politice, au un trecut dubios. Cei mai mulţi au fost nu doar informatori, ci chiar membri ai Securităţii."

Mircea Cărtăreascu mai spune că e greu să fii astăzi scriitor în România, o ţară în care "viaţa se desfăşoară haotic, unde totul e dificil şi complicat, ceea ce a şi afectat considerabil literatura postdecembristă" şi unde îţi lipseşte "liniştea interioară necesară". Cele mai multe cărţi, Cărtărescu, le-a scris în străinătate, la Amsterdam, Viena sau Berlin, unde a avut această "linişte interioară, timp şi mijloace financiare datorită unor burse" de care a beneficiat.

Autor: Medana Weident
Redactor: Cristian Ştefănescu